ICCJ. Decizia nr. 2464/2006. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.2464/2006

Dosar nr. 16565/1/2005

(nr. vechi 4055/2005)

Şedinţa publică din 30 iunie 2006

Asupra contestaţiei în anulare de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată la 8 decembrie 2005 C.N. R. SA cu sediul în Bucureşti a solicitat ca în contradictoriu cu intimata U.M.T. SA Zărneşti să se dispună anularea deciziei nr. 5586 din 22 noiembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.

În motivarea contestaţiei se arată că în pronunţarea acestei decizii, nu s-a observat faptul că instanţele inferioare au încălcat un principiu fundamental cel al disponibilităţii [(art. 129 alin. (6) C. proc. civ.)] precum şi normele imperative referitoare la compunerea instanţei sub aspectul specializării pe parcursul judecării cererii.

S-a susţinut că în raport de obiectul litigiului, revendicare mobiliară, competenţa de soluţionare aparţine instanţei civile, iar repartizarea cererii spre soluţionare secţiei comerciale şi de contencios administrativ a Tribunalului Braşov, reprezintă o gravă încălcare a principiilor disponibilităţii, contradictorialităţii şi a normelor privind compunerea instanţei care sunt de ordine publică şi au caracter imperativ.

Contestatoarea a precizat că problema naturii litigiului, trebuia să fie pusă în discuţia părţilor în cadrul procesului civil şi nu să fie rezolvată prin repartizarea cauzei la instanţa comercială.

În drept, contestaţia s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Din actele dosarului, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1853 din 19 octombrie 2004 a Tribunalului Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov, secţia comercială, s-a admis excepţia prematurităţii acţiunii şi s-a respins acţiunea reclamantei C.N. R. SA Bucureşti în contradictoriu cu pârâta U.M.T. SA Zărneşti, având ca obiect revendicare imobiliare.

Hotărârea a fost confirmată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, prin Decizia nr. 31 din 4 martie 2005, în urma respingerii apelului declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe.

Prin Decizia nr. 5586 din 22 noiembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantă împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de apel.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 317 şi 318 C. proc. civ.

Potrivit art. 317 alin. (1) C. proc. civ., pot fi atacate cu contestaţie în anulare, hotărârile irevocabile pentru motivele prevăzute de art. 317 şi 318 C. proc. civ., numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.

În speţă, nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de aceste dispoziţii legale, cât timp problema naturii litigiului a fost invocată şi rezolvată atât de instanţa de apel şi respectiv recurs.

Aşa fiind, urmează a se respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea C.N. R. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 5586 din 22 noiembrie 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosar 1535/2005, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 iunie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2464/2006. Comercial