ICCJ. Decizia nr. 321/2006. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.321/2006
Dosar nr. 3628/2005
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 4 noiembrie 2004, reclamanta C.C.V., a chemat în judecată pârâta SC P. SRL solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să se dispună evacuarea acesteia din spaţiul proprietatea sa denumit H.B., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâta a folosit spaţiul în baza unui contract de închiriere încheiat cu F. Braşov, contract ce a încetat în anul 2003, lăsându-l în continuare în mod abuziv.
Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 2094 din 29 noiembrie 2004 a admis acţiunea astfel cum a fost formulată.
În motivarea soluţiei instanţa de fond a reţinut că reclamanta a făcut dovada că spaţiul respectiv se află în proprietatea sa conform extrasului de C.F. şi că contractul de închiriere încheiat cu F. a expirat, situaţie în care se impune restituirea lucrului în starea în care s-a aflat la predare.
Împotriva sentinţei instanţei de fond a promovat apel pârâta pentru următoarele motive: citarea a fost necorespunzătoare ceea ce a condus la înfrângerea dreptului la apărare; nu au fost îndeplinite condiţiile art. 7201 C. proc. civ., privind concilierea prealabilă, prin contractul de locaţie din 1 iulie 2004 încheiat cu F. Braşov s-a prelungit termenul de închiriere până la 1 iulie 2005 neexistând raporturi contractuale cu reclamanta.
În cauză s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, întrucât acţiunea a fost introdusă în numele C.C.V., care nu este proprietar de carte funciară a spaţiului în litigiu, lipsa calităţii de reprezentant a numitului M.O., pentru reclamantă întrucât aceasta nu a fost niciodată preşedintele acesteia, din datele registrului comerţului rezultând că reprezentarea societăţii este asigurată de R.I.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, prin Decizia nr. 129 din 12 iulie 2005 a respins ca nefondate excepţiile ridicate de apelantă, a admis apelul, a schimbat în tot sentinţa criticată şi pe fond a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că excepţiile invocate de apelantă sunt neîntemeiate întrucât organizaţia C.C.V. este una şi aceeaşi persoană juridică cu C.C.V., aşa cum rezultă din actele statutare înregistrate la organele fiscale şi, pe de altă parte conform încheierii judecătorului delegat la O.R.C. din 2 februarie 2005, reprezentarea cooperativei este asigurată de preşedintele consiliului de administraţie în persoana d-lui M.O. situaţie neschimbată încă din anul 2001.
S-a reţinut că pârâta a fost regulat citată neputându-se reţine o încălcare a dreptului la apărare şi că faţă de obiectul cauzei dedus judecăţii în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ.
Pe fondul cauzei instanţa de apel a reţinut că atât contractul de închiriere cât şi contractul de locaţie valabil până la 1 iulie 2005 sunt încheiate cu F. Braşov şi nu cu reclamanta intimată care este un terţ în contractele de locaţie, iar dovedirea şi exercitarea dreptului de proprietate invocat pot fi realizate pe calea unei acţiuni reale în revendicare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen şi legal timbrat reclamanta, criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel se susţine că în litigiu nu se discută dreptul de proprietate asupra imobilului ci folosinţa abuzivă a acestuia de către pârâta intimată.
Recursul este fondat.
Obiectul cauzei dedus judecăţii l-a constituit cererea de evacuare din spaţiul denumit H.B.
În dovedirea susţinerilor reclamanta recurentă a depus extras de carte funciară din conţinutul căruia rezultă la descrierea imobilului că este vorba de o casă cu parter şi etaj, magazie, grajd, şură şi un gheţar în suprafaţă de 800 mp. cumpărat cu act.
Din acest înscris nu rezultă cu certitudine că este vorba de spaţiul intitulat H.B. cu atât mai mult cu cât pârâta intimată pretinde că are contract de locaţiune încheiat încă din 2002, dar din conţinutul acestora de asemenea nu rezultă ce suprafaţă este închiriată.
În aceste condiţii în mod eronat instanţa de apel a considerat că reclamanta recurentă avea calea unei acţiuni în revendicare, atâta timp cât a făcut dovada unui drept de proprietate, numai că datele de identificare ale imobilului nu coincid cu datele înscrise în contractele de locaţiune depuse de pârâta intimată în apărare.
Faţă de cele arătate se impune în condiţiile art. 312 alin. (3) teza finală C. proc. civ. casarea deciziei criticată şi faţă de caracterul devolutiv al apelului instanţa va încuviinţa administrarea probatoriilor ce rezultă din dezbateri respectiv înscrisuri suplimentare privind proprietatea spaţiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta C.C.V., împotriva deciziei nr. 129 din 12 iulie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosar nr. 142/1995.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare, Curţii de Apel Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 322/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 320/2006. Comercial → |
---|