ICCJ. Decizia nr. 315/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.315/2006
Dosar nr. 2573/2005
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 8517/ COM din 25 noiembrie 2004, Tribunalul Constanţa, secţia comercială a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC B.T.T. SA. De asemenea a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC B.T.T. SA, Judeţul Constanţa, în contradictoriu cu pârâta SC C.T. SA Bucureşti cu sediul social în Bucureşti.
În fundamentarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut că obligaţia pârâtei de plată a unei sume de bani derivă din contractul încheiat între părţi, astfel că există identitate între persoana chemată în judecată şi cea pretins a fi obligată contractual, motiv pentru care excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei a fost respinsă.
Pe fondul cauzei s-a apreciat că pretenţiile reclamantei au izvorât din contractul de asociere în participaţiune şi nu au fost dovedite condiţiile răspunderii civile contractuale. Astfel reclamanta nu a dovedit că are împotriva pârâtei o creanţă ce decurge din contractul de asociere, sumele de 452.603.161 lei (reţinută în expertiza contabilă) şi de 137.507.674 lei (stabilită prin expertiza tehnică nu reprezintă contravaloarea utilităţilor aferente P.A., ci cuprind valoarea consumului de energie electrică şi apă, a serviciilor de preluare ape uzate şi meteorice pentru toate activele în care şi-a desfăşurat activitatea pârâta. Nu a fost dovedit nici prejudiciul suferit iar pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparaţie este necesar să fie cert, ceea ce presupune că este sigur în privinţa existenţei.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia civilă nr. 138/ COM din 19 mai 2005 a admis apelul comercial declarat de reclamanta SC B.T.T. SA, împotriva sentinţei civile nr. 8517/ COM din 25 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia comercială, pe care a schimbat-o în parte, în sensul obligării pârâtei către reclamantă la plata a 54.853.185 lei, sumă datorată în baza contractului de asociere în participaţiune, fiind menţinute celelalte dispoziţii.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că pretenţiile reclamantei sunt întemeiate, au izvorul în contractul de asociere în participaţiune, iar pentru plata serviciilor achitate, reclamanta a emis facturi şi a notificat-o pe pârâtă să-şi îndeplinească obligaţiile comerciale asumate. Deşi pârâta a contestat aceste facturi, invocând că a încheiat separat un contract de furnizare apă potabilă şi preluare ape uzate cu R.A.J.A. în anul 2001 şi că a plătit toate serviciile, totuşi chitanţele depuse la dosar privesc alte sume, fără a se individualiza dacă priveşte activul comercial ce a făcut obiectul contractului părţilor. La dosar fond se află depusă situaţia debitelor la SC C.T. SA în baza contractului de asociere, în sumă de 54.853.185 lei, reprezentând consum apă şi impozit achitat şi nerambursat şi sunt enumerate facturile emise către pârâtă.
Critica care a vizat nesoluţionarea cererii pentru întreaga sumă solicitată s-a constatat a fi neîntemeiată, existenţa unor convenţii mutuale pentru celelalte active neputând fi reţinută în raport de obiectul acţiunii.
Împotriva deciziei civile nr. 138/ COM din 19 mai 2005, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs pârâta SC C.T. SA Bucureşti, care a criticat această hotărâre judecătorească sub aspectele că cererea a fost promovată de o persoană fizică fără capacitate de exerciţiu a drepturilor procedurale, prin aceea că SC B.T.T. SA cu sediul în Costineşti nu are personalitate juridică, suma de 54.853.185 lei la care s-a dispus obligarea în faza procesuală a apelului nu este probată, la dosar existând o singură factură pentru suma de 7.041.582 lei şi a fost dată o interpretare greşită în sensul că suma la care s-a dispus obligarea pârâtei se cuvine pentru că s-ar fi încheiat convenţia pe 10 ani, fiind indicat ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 305 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Intimata reclamantă SC B.T.T. SA Costineşti a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a solicitat respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.T. SA pentru următoarele considerente.
Printr-o corectă şi integrală apreciere a probelor, instanţa de apel a stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc în cadrul contractului de asociere în participaţiune din 5 iunie 1998 având ca obiect exploatarea în comun a C.C. din zona de nord, amplasat în imediata vecinătate a lacului Costineşti, durata, precum şi regimul sancţionar al nerespectării clauzelor intervenite.
Din examinarea raportului de expertiză tehnică întocmit de inginer O.J.U., rezultă că în urma constatărilor pe teren exista reţea de alimentare cu apă potabilă şi în regie proprie proprietarul activului a executat o extindere a acestui racord pentru alimentarea cu apă potabilă la D.P.A.
În corecta stabilire a situaţiei de fapt şi de drept relevanţă juridică prezintă facturile fiscale din 4 mai 2001 cu o valoare de 8.000.000 lei, 11 septembrie 2001 cu o valoare de 37.077.281 lei, 31 mai 2002 cu o valoare de 396.500 lei, 27 august 2001 cu o valoare de 7.041.582 lei şi 22 octombrie 2001 cu o valoare de 2.337.822 lei, care atestă că reclamanta a plătit şi ulterior a facturat pârâtei contravaloare impozit pe teren şi contravaloare consum apă pe perioadele precizate în acte. Aceste aspecte se regăsesc în raportul de expertiză contabilă întocmit de expert B.A.V., care a precizat că în evidenţa tehnico – operativă şi contabilă a reclamantei pârâte este înregistrată cu pierderi. Întregul calculul al pretenţiilor a fost efectuat nu pe baza centralizatorului întocmit de reclamantă, aşa cum susţine recurenta, ci pe bază de probe, aşa cum s-a expus anterior.
Nu este justificată nici critica privind lipsa personalităţii juridice, prin promovarea acţiunii de către o personală fără capacitate de exerciţiu a drepturilor procedurale, deoarece a existat mandatul din 28 noiembrie 2002, prin care sucursala SC B.T.T. SA Costineşti a fost împuternicită cu puteri depline că se prezinte la instanţa judecătorească competentă pentru a introduce, susţine sau retrage orice cerere sau acţiune, semnătura sa fiind opozabilă în limita mandatului.
Pentru aceste motive, toate criticile formulate în cererea de recurs de pârâta SC C.T. SA Bucureşti determină să fie înlăturate ca neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat, nefiind îndeplinite nici una din cerinţele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., menţinând ca legală şi temeinică Decizia civilă nr. 138/ COM din 19 mai 2005, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta, SC C.T. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 138 din 19 mai 2005, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 317/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 312/2006. Comercial → |
|---|
