ICCJ. Decizia nr. 638/2006. Comercial

Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 29 august 2005, înregistrată la nr. 3388, revizuientul C.L.C.C. a solicitat, în contradictoriu cu intimata, SC S.F. SRL, anularea deciziei nr. 2697, pronunțată de secția comercială a înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 10 mai 2005.

în motivarea cererii sale revizuientul a arătat că, după data pronunțării deciziei atacate, la data de 26 iulie 2005, O.R.C. de pe lângă Tribunalul Timiș i-a comunicat certificatul înregistrat, din care rezultă că SC S.F. SRL a fost dizolvată de drept, în baza art. 17 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2001, la data de 24 noiembrie 2003, deci anterior promovării recursului, situație în care această societate nu mai putea formula valabil cererea de recurs și nici mandata avocatul care a reprezentat-o.

în drept au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

în vederea soluționării cererii de revizuire s-a atașat dosarul secției comerciale a înaltei Curți de Casație și Justiție, în care s-a pronunțat decizia atacată, prin care s-a admis recursul declarat de reclamanta, SC S.F. SRL, împotriva deciziei nr. 130/ A din 5 mai 2004, pronunțată de secția comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Timișoara, pe care a modificat-o, în sensul că a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței nr. 533 din 13 martie 2001, pronunțată de Tribunalul Timiș, pe care a schimbat-o, cu consecința obligării pârâtului la plata sumei de 329.274.160 lei, reprezentând contravaloare lucrări.

Este de observat că înscrisul invocat în susținerea cererii de revizuire, certificatul din 26 iulie 2005, emis de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Timiș la cerere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1990, privind registrul comerțului nu a existat la data judecății, cu toate că putea să fie solicitat și obținut oricând.

Așa fiind, a constatat neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de prima ipoteză a art. 322 pct. 5 C. proc. civ., au fost întrunite cumulativ, condiții ce impun exigența existenței înscrisului la data judecății și a dovezii imposibilității prezentării acestuia, fie datorită faptului că a fost deținut de partea potrivnică, fie datorită unei împrejurări mai presus de voința părții, ca și a caracterului său determinant, înalta Curte a respins cererea de revizuire îndreptată împotriva evocatei decizii pronunțată în recurs de această instanță.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 638/2006. Comercial