ICCJ. Decizia nr. 1103/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1103/2007
Dosar nou nr. 36423/2/2005
Şedinţa publică din 13 martie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, sub nr. 11708/2003, reclamanta SC B.O. SA, în contradictoriu cu pârâta SC E.P. SRL, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună dizolvarea societăţii pârâte.
În motivarea acţiunii se arată că pârâta a încălcat în mod flagrant şi repetat dispoziţiile art. 180 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
Reclamanta îşi motivează în drept cererea pe dispoziţiile art. 232 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990.
Prin sentinţa civilă nr. 11495 din 29 septembrie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis acţiunea şi a dispus dizolvarea societăţii pârâte.
Apelul formulat de pârâtă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 87 din 16 martie 2004 pronunţată în dosarul nr. 2089/2003 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Recursul declarat de pârâtă împotriva acestei decizii a fost admis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, care, prin Decizia nr. 2931 din 7 aprilie 2004, a admis recursul, a modificat Decizia recurată, a admis apelul pârâtei SC E.P. SRL împotriva sentinţei nr. 11495 din 29 septembrie 2003 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pe care a schimbat-o în tot şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În fundamentarea acestei decizii instanţa supremă a reţinut că pricina a fost soluţionată cu încălcarea dispoziţiilor art. 85 C. proc. civ. şi că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 112 C. proc. civ.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, astfel investit prin Decizia de casare, prin sentinţa nr. 3966 din 29 septembrie 2005, a respins excepţia lipsei de interes invocată de pârâtă şi a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa de fond a reţinut, cu privire la excepţie, că interesul se justifică prin raporturile juridice dintre părţi întemeiate pe contractul de asociere nr. 2906 din 25 august 1996, reclamanta fiind interesată în executarea acestui contract şi, cu privire la fondul cauzei, că, întrucât societatea se află în inactivitate temporară anunţată la organele fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, dizolvarea, ca sancţiune nu poate fi dispusă şi că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta SC B.O. SA Bucureşti criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 293 din 17 mai 2006, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei, instanţa de control judiciar reţinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate.
Împotriva acestei decizii a declarat reclamanta SC B.O. SA Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurenta îşi subsumează criticile motivelor de modificare reglementate de dispoziţiile art. 304.7 şi 9 C. proc. civ., vizând următoarele aspecte:
- Decizia recurată a fost pronunţată cu interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, în vigoare la acea dată, raportat la situaţia de fapt dedusă judecăţii, aceea că timp de 7 ani consecutiv intimata nu şi-a depus bilanţurile contabile la Registrul Comerţului, situaţie în care s-ar impune aplicarea dispoziţiilor legale evocate;
- Decizia recurată cuprinde motive contradictorii astfel, instanţa de apel constată că intimata pârâtă nu s-a conformat formelor legale de depunere a bilanţurilor contabile pe anii 2000, 2001, 2002, 2003 dar omite să precizeze că bilanţurile aferente acestor 4 ani au fost depuse toate odată, în decembrie 2004, după introducerea cererii de chemare în judecată şi pronunţarea, de către Tribunalul Bucureşti, a sentinţei de dizolvare, nr. 11495 din 29 septembrie 2003, ignorând astfel principiul retroactivităţii legii în materie comercială;
În raport de criticile formulate şi de temeiurile de drept invocate, recurenta reclamantă solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, admiterea apelului şi, pe fondul cauzei, admiterea cererii de dizolvare a SC E.P. SRL.
Recursul este fondat prin prisma motivului de ordine publică invocat, din oficiu, de Înalta Curte.
Potrivit art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicată, orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare în termenul de 30 de zile de la efectuarea publicităţii în condiţiile alin. (3) şi (4) ale aceluiaşi articol.
Instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost învestită cu o acţiune în dizolvarea unei societăţi comerciale în temeiul art. 232 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 astfel că, în ceea ce priveşte calea de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti purtând asupra unei atare cereri, aceasta este cea reglementată de art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, respectiv cea a recursului.
În aceste condiţii, exercitarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii instanţei de fond apare ca nelegală, contravenind dispoziţiilor imperative ale Legii nr. 31/1990, republicată, precitate.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte va admite recursul, va casa Decizia recurată şi va trimite cauza Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, pentru soluţionarea căii de atac a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC B.O. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 293 din 17 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, casează Decizia recurată şi trimite cauza Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pentru soluţionarea căii de atac a recursului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1166/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1102/2007. Comercial → |
|---|
