ICCJ. Decizia nr. 171/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 171/2007
Dosar nou nr. 2315/44/2005
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentinţa comercială nr. 26 din 19 ianuarie 2005, Tribunalul Galaţi, secţia comercială, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii M.M. şi M.A. şi i-a obligat pe pârâţii B.O., C.M., O.V., Şt.I., D.I., B.P. la plata către reclamanţi a dividendelor cuvenite şi neachitate aferente anului 1997 cu dobânda aferentă, calculată până la data introducerii acţiunii, respingând restul pretenţiilor, dobânzi şi daune cominatorii, ca nefondate.
Prin aceeaşi sentinţă s-au respins cererea reconvenţională formulată de pârâţi şi cererea de chemare în garanţie ca nefondate, luându-se act şi de renunţarea la judecată a reclamantului faţă de moştenitorii pârâtului C.I.
În motivarea hotărârii s-a reţinut, pe baza probelor administrate, că acţiunea reclamanţilor prin care au solicitat obligarea la plata dividendelor cuvenite pentru exerciţiul financiar 1997 cu dobânda aferentă este întemeiată în parte în raport de prevederile art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, în cuantumul mai sus precizat, iar cererea reconvenţională prin care pârâţii reclamanţi au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2470/1996 s-a apreciat, ca nefondată, afirmaţia de reducere fără drept a capitalului social nefiind probată, cererea fiind respinsă, şi, pe cale de consecinţă, a fost respinsă, şi, cererea de chemare în garanţie a SC A.B. SA Galaţi şi M.M., administrator pentru evicţiune formulată de pârâta în cererea reconvenţională: P.G.M.
II. Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, prin Decizia nr. 145/ A din 7 decembrie 2005, a admis apelul formulat de apelanţii pârâţi B.O., C.M., O.V., Şt.I., D.I., B.P. declarat împotriva sentinţei astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 3 februarie 2005 pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins acţiunea privind obligarea apelanţilor pârâţi la plata dividendelor eferente anului 1997, a dobânzilor aferente şi a daunelor cominatorii către reclamanţi, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
Prin aceeaşi decizie s-a anulat, ca insuficient timbrat, apelul declarat de reclamantul M.M. şi s-a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării sentinţei apelate.
În considerentele deciziei s-a reţinut că potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 obligaţia de plată a dividendelor incumbă societăţii comerciale ulterior statuării în acest sens de adunarea generală a asociaţilor şi cum reclamanţii nu au înţeles să se judece cu societatea de valori mobiliare a cărui acţionari sunt, ci cu persoane fizice, acţiunea se impune a fi respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Cât priveşte apelul declarat de reclamanţi, constatându-se nechitarea taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă nici după respingerea cererii de reexaminare, acesta a fost anulat ca insuficient timbrat.
În acelaşi dosar, instanţa de apel, prin Decizia nr. 69 din 3 mai 2006, a admis în parte cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în considerentele deciziei civile nr. 145/A/2005 în sensul că se va trece în loc de numele pârâtului C.I., numele corect de C.I., în loc de suma de 9.956.000 lei primită cu titlu de dividende de M.A. se va trece suma de 8.956.000 lei, în loc de pârâta P.G.M. se va trece calitatea acesteia de intervenient în interes propriu; se va trece că are calitatea de apelant – reclamant M.M. şi că doar acesta a solicitat daune cominatorii, nu şi reclamanta M.A. Cererile privind lămurirea introducerii şi aplicării dispozitivului deciziei civile nr. 145/A/2005 precum şi de completare a acestei hotărâri în sensul pronunţării şi asupra excepţiei de netimbrare a cererii de apel formulată de apelantul pârât C.M. s-au respins, ca nefondate, în raport de prevederile art. 2811 şi 2822 alin. (1) C. proc. civ.
III. În contra deciziei nr. 145 din 7 decembrie 2005 reclamantul M.M. a declarat recurs pe care însă nu l-a motivat contrar precizării din declaraţia de recurs că va depune motivele în termen legal după ce i se va comunica Decizia recurată.
IV. În contra aceleiaşi decizii dar şi a deciziei de îndreptare şi completare a acesteia a declarat recurs chemata în garanţie SC A.B. SA Galaţi reprezentată de M.M. pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, 7 şi 8 C. proc. civ., arătând că:
- în mod greşit s-au respins cererile de recuzare existente la dosar în raport de prevederile art. 27 pct. 7 C. proc. civ., şi greşit instanţa de apel a respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesual, pasive cât timp instanţa de fond a respins excepţia cu acest obiect cu autoritate de lucru judecat;
- greşit instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra excepţiei de netimbrare a apelului declarat de pârâtul C.M. iar hotărârile s-au dat cu încălcarea art. 261 alin. (4) C. proc. civ.;
- apelul declarat de reclamantul M.M. a fost respins cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
- cererea de lămurire a întinderii şi aplicării dispozitivului trebuia soluţionată prin încheiere iar nu prin decizie conform art. 281.1 alin. (1) C. proc. civ.
V. Recursul declarat de reclamantul M.M. este nul.
Potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, care potrivit art. 301 C. proc. civ., este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Cum potrivit art. 303 alin. (2) C. proc. civ., termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socoteşte de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte, Înalta Curte, constatând nedepunerea lor deşi Decizia atacată s-a comunicat recurentului, la data de 30 februarie 2006, va aplica sancţiunea prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., şi va constata nul recursul astfel declarat.
Susţinerea recurentului că motivarea este cuprinsă în recursul declarat de chemata în garanţie SC A.B. SA a fost înlăturată faţă de faptul că acest recurs a fost declarat numai de chemata în garanţie reprezentată de reclamant în calitatea lui de administrator iar nu şi de reclamant în nume propriu, dovadă în acest sens fiind faptul că cererea este semnată numai de administrator şi acţionar fondator M.M. şi aplicată ştampila societăţii.
VI. Recursul declarat de chemata în garanţie este fără interes.
Prin cererea reconvenţională formulată, pârâţii au chemat în judecată pe titulara dreptului P.G.M. Aceasta, la rândul ei a formulat cerere de chemare în garanţie pentru evicţiune a garanţilor SC A.B. SA Galaţi şi M.M. administrator al acestei societăţi.
Faţă de faptul că prin Decizia pronunţată în apel, apelul declarat de pârâţi a fost admis în sensul că acţiunea reclamanţilor a fost respinsă, fiind menţinută soluţia de respingere a cererii reconvenţionale, recursul declarat de chemata în garanţie împotriva deciziei astfel cum a fost ea îndreptată a rămas fără interes, sens în care Înalta Curte îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de M.M. împotriva deciziei nr. 145/ A din 7 decembrie 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială.
Respinge recursul declarat de chemata în garanţie SC A.B. SA Galaţi ca lipsit de interes.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 200/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1147/2007. Comercial → |
|---|
