ICCJ. Decizia nr. 229/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 229/2007
Dosar nr. 16711/1/2005
(dosar vechi nr. 4103/2005)
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2036 din 1 noiembrie 2006 pronunţată în dosar nr. 1682/2003 al Tribunalului Mureş s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul O.N.C. împotriva pârâtei SC F. SA Cluj Napoca cu consecinţa obligării acesteia să înregistreze un număr de 86.651 acţiuni dobândite prin cesiune, atât în registrul acţiunilor cât şi în registrul acţionarilor societăţii, s-a respins cererea pentru obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000.000 lei pe zi cu titlu de daune interese, precum şi acţiunea formulată împotriva pârâtei Asociaţia Farmec P.A.S. Cluj Napoca, cu 3.060.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că solicitarea reclamantului de a fi înscris în registrul acţionarilor este întemeiată în parte în limita unui număr de 86.651 acţiuni dobândite în temeiul unor contracte de cesiune încheiate cu alţi acţionari ai societăţii. Aceste contracte sunt încheiate anterior adoptării hotărârii A.G.A. din 12 iunie 2002 prin care a fost limitat numărul de acţiuni ce pot fi deţinute de un acţionar, astfel încât, în urma transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor nominative, conform art. 98 din Legea nr. 31/1990, pârâta poate verifica doar respectarea formelor impuse de lege urmând să consemneze operaţiunea juridică în mod corespunzător în registrul acţionarilor, fiind exclusă posibilitatea cenzurării cesiunii în privinţa efectelor ei.
Prin urmare, întrucât pârâta nu a contestat valabilitatea contractelor de cesiune, fie pe cale principală, fie prin formularea unei cereri reconvenţionale, aceasta a fost obligată să procedeze la efectuarea înscrierii acestor menţiuni, cum de altfel a procedat pentru un număr de 4.135 acţiuni.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei SC F. SA la plata daunelor, tribunalul a apreciat ca nefondat acest petit, ca şi cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Asociaţia P.A.S. în considerarea faptului că aceasta nu are competenţa înregistrării acţiunilor.
Apelul declarat de pârâta SC F. SA Cluj Napoca a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 51 din 15 septembrie 2005 pronunţată în dosar nr. 1137/2005 al Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Instanţa de control judiciar a respins criticile formulate în privinţa valabilităţii contractelor de cesiune prin care reclamantul a dobândit acţiunile cu motivarea că obiectul litigiului constă în solicitarea reclamantului de înregistrare a acestor acţiuni, situaţie în care trebuia verificată doar existenţa contractelor. Valabilitatea contractelor de cesiune, nu putea fi cenzurată de prima instanţă în lipsa investirii sale cu o astfel de cerere formulată fie sub forma unei acţiuni principale sau a unei cereri reconvenţionale având ca obiect constatarea nulităţii contractelor.
În această ordine de idei, s-a respins, ca nefondată, şi critica referitoare la nesoluţionarea excepţiei nulităţii absolute a contractelor de cesiune, deoarece din examinarea actelor şi a încheierilor de şedinţă, nu a rezultat că pârâta a formulat această apărare.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs pârâta SC F. SA Cluj criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În mod concret, recurenta invocă faptul că instanţele nu au examinat excepţia nulităţii contractelor de cesiune, invocate de reclamant ca temei al efectuării menţiunilor în registrul acţionarilor, deşi această excepţie a fost ridicată la prima instanţă cu ocazia dezbaterilor în fond şi prin concluziile scrise. Pe de altă parte, în considerarea caracterului nulităţii absolute, aceasta poate fi invocată atât pe calea acţiunii principale, cât şi pe cale de excepţie, în orice fază a procesului, iar instanţa este obligată să o cerceteze şi din oficiu, conform art. 108 C. proc. civ.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că acesta este nefondat respingându-l ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, în mod corect a reţinut curtea de apel că excepţia nulităţii absolute, contrar susţinerilor pârâtei, nu a fost invocată în faţa primei instanţe, concluzie desprinsă din examinarea minuţioasă a tuturor actelor dosarului inclusiv a încheierilor de şedinţă.
În acest context, este exclusă posibilitatea instanţei de a examina valabilitatea contractelor de cesiune, în condiţiile în care nu a fost legal investită, pe cale principală sau accesorie, cu o astfel de cerere.
Prin urmare, reţinând că aceeaşi critică este reluată şi prin motivele de recurs şi că, contrar susţinerilor recurentei instanţele nu puteau cenzura valabilitatea contractelor de cesiune, în lipsa unei cereri exprese în acest sens şi în condiţii de contradictorialitate cu toate părţile contractelor de cesiune formal contestate de recurentă, cum de altfel au apreciat în mod judicios ambele instanţe, pronunţând prin urmare hotărâri legale, acestea vor fi menţinute ca atare, ca efect al respingerii recursului declarat de pârâtă ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată şi la plata sumei de 3.512,20 lei cheltuieli de judecată către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC F. SA Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 51/ A din 15 septembrie 2005 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurenta pârâtă la plata sumei de 3.512,20 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant O.N.C.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 228/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 294/2007. Comercial → |
|---|
