ICCJ. Decizia nr. 2383/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2383/2007
Dosar nr. 3819/33/2006
Şedinţa publică din 15 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1329 din 24 mai 2006 pronunţată în dosarul nr. 2061/2006 Tribunalul Maramureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. în contradictoriu cu pârâta A.A. Târgu Lăpuş – P.A.S.
Pentru a dispune în acest sens instanţa a reţinut că cererea introdusă de reclamantă este nefondată, întrucât pârâta este în imposibilitate de a preda documentele solicitate de reclamantă pentru analizarea respectării clauzei 73 din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 143 din 7 martie 1994 ca urmare a intervenirii dizolvării.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a exercitat calea de atac a apelului A.V.A.S. şi prin Decizia civilă nr. 155 din 11 octombrie 2006 Curtea de Apel Cluj a respins apelul ca nefondat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că obligaţia pârâtei de a prezenta documentele enumerate în adresa nr. 369 din 3 iunie 2004, nu se mai poate realiza datorită pierderii calităţii sale de acţionar la entitatea juridică care deţine aceste acte de gestiune, precum şi datorită modificările intervenite în privinţa capacităţii sale juridice, ca efect al dizolvării.
Împotriva acestei decizii, în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., a declarat recurs reclamanta A.V.A.S. invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului declarat de A.V.A.S., cu consecinţa desfiinţării sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.
În dezvoltarea în fapt a motivelor de recurs s-a susţinut că prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 143/1994 s-au născut în patrimoniul cumpărătorului alături de obligaţia de plată a preţului şi alte obligaţii [(cum ar fi aceea prevăzută de clauza nr. 7.3 lit. b) precum şi obligaţia de a prezenta documente din care să rezulte modul de îndeplinire a tuturor obligaţiilor contractuale)], că pârâta nu a probat îndeplinirea tuturor acestor obligaţii, încât în mod greşit instanţa a respins acţiunea şi că nu s-a probat că a operat dizolvarea asociaţiei.
Prin examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamantă.
Nu se constată existenţa cerinţelor necesare pentru reţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., hotărârea cuprinzând în considerente motivele de fapt şi de drept pe care se sprijină soluţia dată, oferind posibilitatea verificării temeiniciei şi legalităţii ei.
Instanţa s-a referit la probele dosarului făcând o apreciere proprie asupra acestora, a concludenţei şi utilităţii lor în lămurirea faptelor deduse judecăţii, respectând astfel prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
De asemenea, motivarea hotărârii conduce în mod logic şi convingător la soluţia din dispoziţiv.
Nu sunt fondate nici criticile întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Instanţa de apel a reţinut corect că se impune a fi respinsă acţiunea reclamantului întrucât pârâta, datorită modificărilor intervenite în privinţa capacităţii sale juridice ar fi pusă în situaţia de a executa o obligaţie care nu mai este realizabilă din perspectiva art 135 şi art. 136 din Legea nr. 31/1990.
Având în vedere că actele solicitate de reclamantă spre a-i fi puse la dispoziţie vizează operaţiuni din gestiunea entităţii juridice la care pârâta a deţinut calitatea de acţionar, se apreciază aşa cum corect a reţinut şi instanţa de apel că pot fi dobândite de la entitatea juridică unde documentele de gestiune se află în păstrare, precum şi de la registrele de publicitate, fiind evident că nu se pot afla în evidenţa pârâtei.
Faptul că nu s-a operat o modificare a actelor constitutive ale asociaţiei în registrul special al instanţei nu este de natură a schimba soluţia pronunţată.
Faţă de cele expuse se apreciază că instanţa de apel a aplicat şi interpretat corect dispoziţiile legale incidente şi prevederile contractuale, nefiind incident motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. BUCUREŞTI împotriva deciziei nr. 155 din 11 octombrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2389/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2414/2007. Comercial → |
|---|
