ICCJ. Decizia nr. 3216/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3216/2007
Dosar nr. 3087/59/2006
Şedinţa publică din 18 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 205/ PI din 3 martie 2006, Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată şi completată de reclamanta P. SA, sucursala Timişoara împotriva pârâţilor C.L.M. Timişoara, P.M. Timişoara şi P.M. Timişoara, toţi din municipiul Timişoara judeţul Timiş.
S-a dispus obligarea pârâtului C.L. Timişoara să plătească reclamantei suma de 3.154.116.138 ROL (315.411,61 RON) din care, 2.048.427.561 ROL (204.842,7 RON) despăgubiri, 1.038.233.045 ROL (103.823 RON) dobânda legală aferentă, 43.438.767 ROL (4.343,8 RON) actualizare cu indicele inflaţiei pentru perioada aprilie 2002 – octombrie 2005, 22.016.675 ROL (2.201,6 RON) dobândă aferentă sumei actualizate şi 71.633.160 ROL (7.163,31 RON) cheltuieli de judecată.
În fundamentarea acestei soluţii instanţa de fond a reţinut că reclamanta a anexat la dosar hotărârile judecătoreşti reprezentând titluri executorii în baza cărora s-a efectuat executarea silită a Deciziei nr. 309/2003 a Curţii de Apel Timişoara, cu obligarea reclamantei la plata sumei de 1.858.120 lei, acte şi documente prin care îşi susţine pretenţiile.
Prin întâmpinare, pârâţii au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, invocându-se şi lipsa calităţii procesuale pasive a P.M. Timişoara. De asemenea, P.M. Timişoara a invocat în fond condiţiile derulării raporturilor contractuale, excepţie care este întemeiată conform completării de acţiune pe dispoziţiile art. 161 C. proc. civ.
Pentru clarificarea cuantumului sumelor datorate a fost încuviinţată efectuarea unei expertize contabile, care a stabilit prejudiciul creat.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 224 din 11 decembrie 2006, a respins apelul declarat de apelanţii P.M. Timişoara, C.L.M. Timişoara şi P.M. Timişoara împotriva sentinţei civile nr. 205 din 3 martie 2006 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 3250/COM/2005.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că în ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P.M. Timişoara şi a P.M. Timişoara, invocată de apelanţi, prima instanţă s-a pronunţat asupra acesteia, admiţând acţiunea numai faţă de pârâtul C.L.M. Timişoara, ceilalţi doi pârâţi neavând calitate procesuală pasivă.
În ce priveşte apelul declarat de pârâtul C.L.M. Timişoara s-a constatat că în mod corect acest pârât a fost obligat la plata sumelor arătate în sentinţa apelată, sumele fiind stabilite pe baza unei expertize contabile.
Împotriva deciziei civile nr. 224 din 11 decembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a promovat recurs pârâtul C.L.M. Timişoara, prin reprezentanţii săi legali, care a criticat pentru nelegalitate şi netemeinicie această hotărâre, solicitând în principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, iar în subsidiar modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului cu consecinţa respingerii capătului de cerere privind dobânda pretinsă de reclamantul SC P. SA, sucursala Timişoara.
S-a invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 304 pct. 5, 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
S-a mai cerut prin cererea de recurs potrivit art. 300 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., suspendarea executării hotărârii recurate până la soluţionarea prezentului recurs.
Intimata-reclamantă SC P. SA, sucursala Timişoara a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a solicitat respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge recursul pârâtului C.L.M. Timişoara pentru următoarele considerente.
Nu poate fi primită teza acreditată de recurentă, potrivit căreia au fost ignorate în cuprinsul considerentelor hotărârii instanţei de apel apărările sale referitoare la calculele sumelor în litigiu, aspecte care au condus la o insuficientă motivare a hotărârii, împrejurare echivalentă cu o nemotivare.
Printr-o integrală şi completă apreciere a probelor, a fost stabilită o corectă situaţie de fapt şi de drept, care în esenţă decurge din actele existente la dosarul cauzei, precum şi concluziile raportului de expertiză contabilă. Amplu motivat şi bine argumentat expertul contabil M.M. a răspuns detaliat la toate obiectivele stabilite de instanţă, indicând şi legislaţia de specialitate avută în vedere. Mai mult, instanţa a admis obiecţiunile formulate de pârâtul C.L.M. Timişoara la raportul de expertiză, iar expertul a răspuns la obiecţiuni, oferind certitudinea unor calcule reale.
Nici susţinerea că litigiul nu este de natură comercială şi că veniturile obţinute din închirierea sau concesionarea bunului se fac venituri la bugetul local, situaţie în care nu se datorează dobânzi, nu poate fi primită.
Apare cât se poate de evident că între părţi a fost încheiat contractul de închiriere nr. 25649 din 20 iunie 1991 având ca obiect suprafaţa de teren de 1886 m.p., cu destinaţia de a fi construit un sediu administrativ cu spaţii comerciale, termenul de închiriere fiind pe durata existenţei construcţiei ridicată ulterior şi preţul chiriei de 20 lei/m.p.
Raporturile juridice dintre părţi sunt de natură comercială, iar din această perspectivă sunt aplicabile dispoziţiile art. 43 C. com., în conformitate cu care datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul C.L.M. Timişoara împotriva deciziei civile nr. 224 din 11 decembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, nefiind îndeplinită nici una din cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul C.L.M. Timişoara împotriva deciziei nr. 224 din 11 decembrie 2006 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 18 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3225/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3215/2007. Comercial → |
|---|
