ICCJ. Decizia nr. 3225/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3225/2007
Dosar nr. 6393/105/2006
Şedinţa publică din 18 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 24 din 1 noiembrie 2006, a respins, ca neîntemeiate, acţiunile întrunite formulate de reclamantul U.G. în contradictoriu cu pârâta SC I.M. cu sediul în municipiul Ploieşti judeţul Prahova.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că s-a convocat adunarea generală a acţionarilor SC I.M. SA pentru data de 6 iulie 2006, având ca ordine de zi: aprobarea strategiei de dezvoltare a societăţii pe semestrul II 2006 şi semestrul I 2007, alegerea unui cenzor şi alte probleme diverse, în cadrul şedinţei acţionarul M.M. solicitând includerea pe ordinea de zi şi a propunerii privind dezbaterea antrenării răspunderii civile delictuale a administratorului U.G., propunere aprobată, aşa cum rezultă din procesul verbal al şedinţei, aflat la dosar fond.
Prima instanţă a considerat că sunt nefondate susţinerile reclamantului privind nelegalitatea hotărârii ca urmare a neindicării acestei probleme în ordinea de zi din convocatorul şedinţei, deoarece potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată, hotărârea privind pornirea unei acţiuni în răspunderea administratorilor se poate lua chiar dacă problema răspunderii acestora nu figurează în ordinea de zi, acest text de lege derogând de la dispoziţiile comune din materia convocării acţionarilor.
A mai stabilit Tribunalul Prahova, că art. 125 alin. (5) menţionat de petiţionar ca temei al acţiunii sale în anulare, nu este aplicabil deoarece, priveşte reprezentarea convenţională a acţionarilor, pe baza unei procuri speciale, însă în cauză acţionarul B.N. a votat hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2006 în calitate de reprezentant legal pentru acţionarul persoană juridică Asociaţia P.A.S. a SC I.M. SA, în temeiul art. 125 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată.
S-a considerat că nu sunt relevante aspectele invocate de reclamantă privind inexistenţa acţiunilor de concurenţă neloială, deoarece acestea urmează să facă obiectul eventualei acţiuni în răspundere şi să fie verificate de instanţa competentă în acest sens.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 57 din 4 aprilie 2007, a respins excepţia de decădere invocată de intimata pârâtă şi a admis apelul formulat de reclamantul U.G. împotriva sentinţei nr. 24 din 1 noiembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ.
În fundamentarea acestei hotărâri, instanţa de apel a stabilit că apelantul reclamant, la termenul de judecată din 14 martie 2007 şi-a completat motivele de apel, invocând nerespectarea unor dispoziţii legale imperative la adoptarea A.G.A. din 6 iulie 2006 de către intimat, instanţa procedând la comunicarea acestora către intimată, care solicitase amânarea judecării cauzei, apărătorul său fiind plecat la o instanţă din altă localitate. S-a apreciat că în speţă nu sunt aplicabile prevederile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., invocate de intimată în susţinerea excepţiei de decădere, deoarece acestea privesc neexercitarea căii de atac, ceea ce în cauză s-a făcut cu respectarea termenului prevăzut de art. 284 alin. (1) din acelaşi cod.
Nerespectarea dispoziţiilor imperative ale art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată reprezintă un motiv de ordine publică, care poate fi invocat şi după prima zi de înfăţişare.
Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 130 alin. (2) din Legea societăţilor comerciale, oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru alegerea şi revocarea administratorilor, cenzorilor şi luarea măsurilor referitoare la răspunderea administratorilor.
Împotriva deciziei nr. 57 din 4 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs pârâta SC I.M.P. SA care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând ca în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., să fie admis recursul, modificată în tot Decizia recurată, în sensul admiterii excepţiei de decădere, cu privire la motivul de apel suplimentar şi respingerea ca nefondat a apelului exercitat de reclamant.
Intimatul reclamant U.G. a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul pârâtei pentru următoarele considerente.
Reclamantul U.G. a declarat apel împotriva hotărârii instanţei de fond, la data de 21 decembrie 2006, respectând termenul de apel de 15 zile de la comunicarea sentinţei, în condiţiile art. 284 alin. (1) C. proc. civ. Conform încheierii din Şedinţa publică din 21 februarie 2007 reclamantul apelant a depus motivele de apel, care au fost comunicate reprezentantului intimatei.
Ulterior, la 14 martie 2007 apelantul reclamant U.G. a completat motivele de apel, invocând dispoziţiile art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 care prevăd că votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.
Nu poate fi primită teza acreditată de recurentă conform căreia completarea motivelor de apel, cu un motiv de ordine publică, constituie o neîndeplinire a actului de procedură înăuntrul termenului stabilit de lege şi care atrage automat decăderea în condiţiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ.
Aşa cum chiar în motivele de recurs se susţine că procesul verbal al şedinţei adunării generale care a adoptat hotărârea atacată cu acţiune în nulitate nu conţine prevederi exprese privind felul votului exprimat pentru punctul ordinei de zi privind atragerea răspunderii administratorului U.G., reiese că în condiţiile art. 1169 C. civ., sarcina probaţiunii a fost realizată. Procesul verbal în speţă era imperios necesar să consemneze felul votului exprimat, respectiv votul secret.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC I.M.P. SA împotriva deciziei nr. 57 din 4 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, nefiind îndeplinită nici una dintre cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâta SC I.M.P. SA împotriva deciziei nr. 57 din 4 aprilie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 18 octombrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3228/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3216/2007. Comercial → |
---|