ICCJ. Decizia nr. 1033/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1033/2008
Dosar nr. 48494/3/2005
Şedinţa publică de la 13 martie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, prin sentinţa nr. 1351 din 4 aprilie 2006 a admis în parte acţiunea reclamantei A.V.A.S. Bucureşti şi a obligat pârâta A.P.A. din Judeţul Vâlcea a Salariaţilor şi Membrilor Conducerii SC L. SA Rm. Vâlcea la plata sumei de 406.960.804 lei dobânzi aferente ratelor 4-6; de 2.504.550.000 lei penalităţi aferente ratelor nr. 1-6; de 510.000.000 lei penalităţi pentru neefectuarea investiţiilor şi de 48.080.900 lei dividende.
A respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind dobânzile şi penalităţile aferente ratelor nr. 7 şi 8 şi alte daune interese.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că între părţi s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni din 1996, având ca obiect un număr de 75.096 acţiuni nominative reprezentând 40% din capitalul social al SC L. SA, modificat prin actul adiţional din 7 aprilie 2000, care a schimbat graficul de achitare a preţului, în sensul că termenele de plată a ratelor rămase neachitate se modifică conform scadenţelor stabilite la art. 1 din actul adiţional, cu recalcularea corespunzătoare a dobânzii.
În art. 3 din actul adiţional s-a stipulat desfiinţarea de drept a contractului, fără nici o somaţie, dacă cumpărătorul nu achită la scadenţă două rate succesive, cu reţinerea de către vânzător din sumele plătite de cumpărător a dobânzilor şi penalităţilor calculate la data desfiinţării contractului.
Tribunalul a constatat că rezilierea contractului a operat la data de 9 iunie 2003, urmare notificării intenţiei de reziliere unilaterală de către reclamantă pârâtei a contractului de vânzare cumpărare de acţiuni, conform pactului comisoriu de ultim grad stipulat prin actul adiţional şi că reclamantei i se cuvin cu titlu de daune interese dobânzile şi penalităţile calculate la data desfiinţării contractului pentru ratele scadente şi neachitate până la acea dată.
Întrucât scadenţa ratelor 7 şi 8 a fost ulterioară rezilierii contractului, capetele de cerere având ca obiect dobânzile şi penalităţile aferente pentru aceste rate au fost respinse ca neîntemeiate.
Au fost respinse celelalte daune interese pretinse de reclamantă în temeiul art. 21 alin. (2) din O.G. nr. 25/2002 întrucât nu a făcut proba producerii unui prejudiciu de către cumpărător, altele decât cele pentru a căror reparaţie s-a stipulat în art. 3 din actul adiţional a fi plătite.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 343 din 27 iunie 2007, a admis apelul declarat de A.V.A.S. împotriva hotărârii instanţei de fond pe care a schimbat-o în parte sub aspectul cuantumului corect al penalităţilor aferente ratelor 1-6, obligând pârâta la plata sumei de 289.114,88 lei cu acest titlu, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.
Instanţa de apel a reţinut că penalităţile aferente ratelor 1-6, scadente până la data rezilierii unilaterale însumează 289.114,88 lei şi nu 250.455 lei (2.504.550.000 lei) cât a acordat instanţa de fond, calculul depus în apel de reclamantă (fila 65) fiind cel corect.
Cât priveşte neacordarea dobânzilor şi penalităţilor pentru ratele 7 şi 8 instanţa de apel a menţinut soluţia de fond ca temeinică şi legală.
Împotriva menţionatei decizii, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, admiterea apelului, schimbarea în parte a acţiunii sale în fond în sensul admiterii în totalitate a cererii sale de chemare în judecată şi obligarea pârâtei la 450.141,67 lei daune interese conform O.G. nr. 25/2002 şi la 4.808,09 lei dividende aferente anului 1997.
În criticile formulate recurenta reclamantă susţine în esenţă că în mod eronat instanţele i-au acordat A.V.A.S.-ului dobânzi calculate pentru ratele 4-6 şi penalităţi doar pentru ratele 1-6, faţă de dobânzile pentru ratele 4-8 şi penalităţile pentru ratele 1-8 cât i se cuvin în mod real.
Recurenta susţine că i se cuvin şi daunele interese până la zi în condiţiile în care potrivit art. 21 din O.G. nr. 25/2002, daunele se calculează până la data desfiinţării contractului care în cauză coincide cu data la care A.V.A.S. ar fi trebuit să aibă posibilitatea de a se reînscrie ca acţionar la societatea privatizată SC L. SA.
Avându-se în vedere că societatea privatizată a fost radiată în anul 2003 şi că A.V.A.S. a pierdut posibilitatea de a se reînscrie ca acţionar la aceasta, şi de a vinde acţiunile care i-ar fi revenit în portofoliu, solicită repararea prejudiciului prin acordarea daunelor interese la zi.
Intimata pârâtă nu s-a prezentat la nici unul dintre termenele acordate, procedura cu ea fiind realizată prin publicitate.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:
Din actele dosarului rezultă că părţile au încetat raporturile contractuale, urmare notificării rezilierii din partea recurentei-reclamante, în considerarea celor stipulate în art. 3 din actul adiţional din 7 aprilie 2000, începând cu 9 iunie 2003.
Potrivit dispoziţiilor art. 21 din O.G. nr. 25/2002 daunele interese se calculează până la data desfiinţării contractului, după cum susţine şi recurenta în motivarea recursului său (fila 4 dosar).
Ori, în speţă, deşi recurenta invocă în susţinerea recursului său dispoziţiile art. 21 din O.G. nr. 25/2002, critică soluţia din apel, ca şi pe cea de la fond, pentru neacordarea daunelor interese la zi, susţinere ce contravine celor dispuse în textul legal invocat şi aplicat corect de instanţe.
Din moment ce contractul a fost desfiinţat la 9 iunie 2003, daunele interese au fost corect acordate până la această dată nu şi pentru ratele 7 şi 8 ce erau scadente după rezilierea contractului.
Împrejurarea că în 2003 societatea SC L. SA Râmnicu Vâlcea a fost radiată iar reclamanta nu s-a mai putut reînscrie ca acţionar în societate nu îi este imputabilă pârâtei, întrucât aceasta este persoană juridică distinctă de societate a SC L. SA iar rezilierea contractului s-a produs la iniţiativa reclamantei.
Cât privesc dividendele aferente anului 1997 solicitate în recurs (4.808,09 lei) Curtea constată că recurenta formulează o asemenea cerere dintr-o totală eroare, deoarece această sumă, cu acest titlu, i-a fost acordată încă de la fond, prin sentinţa comercială nr. 1351 din 4 aprilie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, dată în cauză, eroare care, de altfel, s-a menţinut şi la apel.
În consecinţă, Curtea apreciază criticile recurentei ca nefondate, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva Deciziei nr. 343 din 27 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1032/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1034/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
---|