ICCJ. Decizia nr. 137/2008. Comercial. Evacuare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 137/2008
Dosar nr. 47622/3/2005
Şedinţa publică de la 23 ianuarie 2008
Asupra cererii de recurs de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin sentinţa comercială nr. 629 din 20 februarie 2006 pronunţată în dosarul 13435/2004, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive; a respins acţiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Au fost reţinute considerentele deciziei 324/2005 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie potrivit cărora SC A.P. SA este o persoană juridică străină de litigiul arbitral ce a format obiectul dosarului nr. 276/2002 în care s-a pronunţat sentinţa nr. 342 din 04 iulie 2002 a Curţii de Arbitraj a U.C.E.C.O.M., întrucât nu este succesoarea în drepturi a cooperativei meşteşugăreşti A.P. SA şi nici a SC A.P. SA înfiinţată în 1991 a căror acte de constituire au fost anulate prin sentinţa penală nr. 6522 mai 2000 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.
Apelul declarat împotriva acestei soluţii a fost admis prin decizia nr. 519 din 16 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar a avut în vedere că, cele reţinute prin decizia comercială 324/2004 pronunţată în dosarul nr. 9152/2004 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la faptul că SC A.P. nu este succesoare în drepturi a Cooperativei Meşteşugăreşti A.P., sunt irelevante, deoarece calitatea procesuală se determină prin raportare la dreptul dedus judecăţii.
S-a apreciat că, în speţă, litigiul are ca obiect evacuarea SC A.P. SA dintr-un spaţiu comercial asupra căruia S.C.M. O. invocă un drept de proprietate recunoscut prin sentinţa arbitrală 342 din 04 iulie 2002, or pârâta SC A.P. este obligată prin raportul juridic supus cercetării instanţei, exercită dreptul de folosinţă asupra imobilului, aspect necontestat, instanţa urmând a verifica dacă posesia sa este legitimă.
În consecinţă, instanţa de control judiciar a apreciat că în mod greşit instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive respingând cererea ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Instanţa de apel a mai statuat că, rejudecând cauza, instanţa de fond va supune cenzurii excepţiile invocate prin întâmpinare raportat la dispoziţiile art. 480 şi urm. C. civ., va califica cererea de chemare în judecată urmând să compare titlurile de proprietate ale celor două societăţi.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs pârâta. Aceasta şi-a motivat cererea pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, şi răspunzând printr-un considerent comun tuturor motivelor de recurs şi apărărilor formulate prin întâmpinare, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta SC A.P. SA BUCUREŞTI, va modifica decizia nr. 519 din 16 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în sensul că va respinge apelul declarat de reclamanta S.C.M. O. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 629 din 20 februarie 2006 a Tribunalului Bucureşti, pe care o va menţine.
În ceea ce priveşte soluţionarea excepţiei, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a apreciat că nu există identitate între pârâta SC A.P. Bucureşti şi titularul obligaţiei corelative născute în puterea sentinţei arbitrale nr. 342 din 4 iulie 2002, sentinţă în baza căreia reclamanta şi-a întemeiat acţiunea.
Potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., instanţele sunt obligate să hotărască numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii, reclamantul fiind cel care stabileşte cadrul procesual, potrivit principiului disponibilităţii.
Ori, în speţă, reclamanta este cea care a investit instanţa cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C. proc. civ., valorificând pe calea acţiunii în evacuare atributul derivat din folosinţa ce rezidă ca urmare a proprietăţii, instanţele fiind ţinute a analiza cauza în raport de cadrul procesual fixat de reclamantă.
Se constată astfel că, în mod corect instanţa de fond a apreciat cu privire la cauza acţiunii şi în mod judicios a apreciat cu privire la opozabilitatea titlului reclamantei.
Astfel, în mod corect instanţa de fond a reţinut că în raport cu decizia nr. 324 din 25 ianuarie 3005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, intrată la rândul său în puterea lucrului judecat, SC A.P. SA Bucureşti este o societate comercială constituită în temeiul Legii nr. 31/1990, în timp ce titulara obligaţiei izvorând din sentinţa arbitrală, Cooperativa Meşteşugărească A.P. este o societate cooperatistă; entitate cu personalitate juridică în sistemul cooperaţiei, aşa încât nu poarte exista identitate şi implicit o succesiune patrimonială între persoana juridică cooperatistă şi societatea comercială reglementată de Legea nr. 31/1990.
În plus, se constată de asemenea nerelevantă şi contradictorie susţinerea intimatei potrivit căreia recurenta ar fi succesoarea Cooperativei Meşteşugăreşti în raport cu actele constitutive de înfiinţare ale recurentei anulate ulterior prin sentinţa penală nr. 659/2000 a Judecătoriei sector 6, având în vedere că înregistrarea recurentei la O.R.C. a noilor acte s-a produs la 28 iunie 2002, iar sentinţa arbitrală s-a pronunţat la 7 iulie 2002, aşa încât, nu poate fi pusă în discuţie o eventuală identitate între pârâta din litigiul arbitral şi recurenta din cauza de faţă.
Rezultă aşadar că instanţa de apel a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a făcut o greşită aplicare a legii privitor la soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, statuând eronat că într-o acţiune în evacuare este posibilă o comparare de titluri.
Pentru considerentele de fapt şi de drept reţinute mai sus, se va admite recursul declarat de pârâta SC A.P. SA BUCUREŞTI, se va modifica decizia nr. 519 din 16 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în sensul că se va respinge apelul declarat de reclamanta S.C.M. O. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 629 din 20 februarie 2006 a Tribunalului Bucureşti, pe care o va menţine.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta SC A.P. SA BUCUREŞTI.
Modifică decizia nr. 519 din 16 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în sensul că respinge apelul declarat de reclamanta S.C.M. O. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 629 din 20 februarie 2006 a Tribunalului Bucureşti, pe care o menţine.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 23 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1357/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1379/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
