ICCJ. Decizia nr. 1396/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1396/2008
Dosar nr. 1253/97/2007
Şedinţa publică din 8 aprilie 2008
Asupra cererii de recurs de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, Decizia nr. 54/ A din 21 septembrie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul M.C.T. împotriva sentinţei nr. 724/CA/2007 a Tribunalului Hunedoara.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar a reţinut că, prin sentinţa nr. 724/CA/2007 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr. 1253/97/2007, a fost respinsă acţiunea introdusă de reclamantul M.C.T. împotriva pârâtei SC H. SA Haţeg pentru anularea hotărârilor A.G.A. din 25 mai 2004 şi din 28 martie 2005.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin Hotărârea A.G.A nr. 1/2004 adoptată de societatea H. S.A şi (M. Of. nr. 775/7.03.2007) la pct. 3 s-a aprobat fixarea dividendelor şi a termenelor de plată pentru persoanele fizice şi juridice, iar în ceea ce priveşte dividendele cuvenite societăţii s-a stabilit că se vor folosi pentru acoperirea cheltuielilor de distribuire şi tipărirea documentelor privind distribuirea dividendelor celor 6202 acţionari.
Reclamantul a susţinut că hotărârea sus arătată încalcă prevederile art. 105 din Legea nr. 31/1990 precum şi prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Reclamantul nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte că acţiunile în cauză au fost dobândite în temeiul şi condiţiile art. 103 din Legea nr. 31/1990 şi prin urmare nu dau dreptul la dividende.
Prin urmare, reclamantul nu a dovedit nici un motiv de nelegalitate a Hotărârii A.G.A nr. 1/2004.
În ceea ce priveşte Hotărâre a A.G.A. nr. 2/2005 s-a constat că adoptarea acesteia s-a făcut cu respectarea condiţiilor de formă şi fond prevăzute de Legea nr. 31/1990. Deşi s-a susţinut că acţiunile societăţii sunt admise la tranzacţionarea pe piaţa Rasdaq nu s-a depus nici un document justificativ în acest sens.
Împotriva deciziei Curţii de Apel a formulat recurs reclamantul care a depus şi înscrisuri de la B.V. Bucureşti.
Acesta a solicitat admiterea recursului si modificarea în totalitate a sentinţei 54/A/2007 pronunţate de către Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul 1253/97/2007, în sensul admiterii cererii de anulare a Hotârârilornr. 1/2004 si 2/2005, adoptate de către adunarea generala ordinara a acţionarilor SC H. SA (M. Of. al Romaniei nr. 775/7.03.2007) şi să se dispună menţionarea deciziei în registrul comerţului si publicarea in M. Of. al Romaniei, partea a IV-a, conform art. 132 alin. (10) din Legea nr. 31/1990.
Recurentul a susţinut că Decizia Curţii de Apel Alba Iulia este data cu încălcarea art. 304 alin. (9) C. proc. civ., deoarece.
(1). Instanţa de apel a aplicat greşit legea când a considerat ca acţiunile proprii ale societăţii dobândite in condiţiile art. 104 din Legea nr. 31/1990 nu sunt supuse aceluiaşi regim juridic ca si cele dobândite conform art. 103. Instanţa de apel a considerat in mod greşit ca vechea forma a art. 107 din Legea 31 ar fi aplicabila numai acţiunilor dobândite conform art. 103.
(2). Instanţa de apel a nesocotit rolul activ pe care trebuia sa-l aibă si arata ca reclamantul nu făcut dovada ca in anii 2004 si 2005 societatea era deschisa.
(3) Pentru respectarea legislaţiei pieţii de capital situaţiile financiare aprobate de către societate trebuiau auditare de către un auditor financiar extern, atât pentru A.G.A. din 2004 cat si pentru A.G.A. din 2005.
(4) Ca urmare a aplicării regimului derogatoriu de la Legea nr. 31/1990, dividendeIe distribuite de către parata nu se pot distribui acţionarilor de la data de referinţa ci de la data de înregistrare conform art. 238 alin. (1) din Legea 297/2004.
(5) Instanţa de apel arata ca data de referinţa s-a stabilit legal conform art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, fără a observa ca dispoziţiile legale aplicabile societăţii H. SA deroga de la cele prevăzute de Legea nr. 31/1990.
Analizând Decizia atacată, Înalta Curte constată că criticile formulate de recurent sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Cât priveşte hotărârea A.G.A. nr. 1/2004, acesteia corect i-au fost aplicate dispoziţiile Legii nr. 31/1990 deoarece Legea nr. 297/2004 a intrat în vigoare la o dată ulterioară ţinerii adunării, respectiv la 29 iunie 2004 şi, conform principiului neretroactivităţii legii civile, soluţiile instanţelor de fond şi de apel sunt corecte chiar şi în raport de noile probatorii administrate în recurs.
Cât priveşte hotărârea A.G.A. nr. 2/2005, din analiza înscrisurilor de la dosar rezultă că nedepunerea mandatului A.V.A.S. cu 5 zile înainte de şedinţă nu poate fi însuşită de instanţa de recurs întrucât legea nu prevede ca sancţiune nulitatea hotărârii pentru acest motiv, iar trimiterile reclamantului la forma actuală a art. 125 sunt nerelevante în condiţiile în care legea civilă nu retroactivează, iar art. 124 nu conţinea art. 3 în forma în vigoare la data adoptării celor două hotărâri atacate.
Conform art. 132 din Legea nr. 31/1990 republicată hotărârile luate în adunarea generală în limitele legii sau a actului constitutiv sunt obligatorii chiar şi pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
În speţă, din nici unul din actele depuse la dosar nu rezultă că hotărârile atacate au fost luate cu încălcarea legii sau a actului constitutiv, astfel că cererea reclamantului a fost corect respinsă ca nefondată.
În mod temeinic instanţele de fond şi de apel au constatat că reclamantul nu a făcut dovada că acţiunile pârâtei se încadrează în categoria acţiunilor care nu dau dreptul la dividende prevăzute de art. 103 alin. (1) – (5) şi alin. (8) din Legea nr. 31/1990, pârâta intimată susţinând că au fost primite gratuit, iar această împrejurare nu a fost contestată.
La data adoptării hotărârilor atacate nu exista prevederea din art. 105 alin. (1) şi (2) versiunea actuală a Legii nr. 31/1990 care prevede că acţiunile dobândite gratuit nu dau dreptul la dividende, fiind aplicabile dispoziţiile art. 107, vechea formă care nu includea şi acţiunile dobândite conform art. 104.
Ambele hotărâri au fost luate cu respectarea cerinţelor statutare şi legale pentru întrunirea şi desfăşurarea adunărilor. Data de referinţă a fost legal stabilită de către consiliul de administraţie potrivit art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, iar dreptul de informare a acţionarilor s-a realizat prin materialele informative depuse la sediul societăţii.
Temeiurile de drept invocate de recurent, respectiv art. 237 alin. (1), art. 238 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, nu pot conduce la anularea hotărârii A.G.A. din 28 martie 2005. Totodată, nu pot fi avute în vedere nici dispoziţiile Legii nr. 441/2006, aceasta fiind ulterioară adoptării hotărârilor A.G.A. atacate.
Pentru considerentele de fapt şi de drept reţinute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de reclamantul M.C.T. împotriva deciziei nr. 54/ A din 21 septembrie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul M.C.T. împotriva deciziei nr. 54/ A din 21 septembrie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 8 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1394/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1417/2008. Comercial → |
|---|
