ICCJ. Decizia nr. 1511/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1511/2008
Dosar nr. 218/32/2006
Şedinţa publică din 7 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 109 din 30 martie 2006, pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 10/2006, a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii şi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta SC A. SA Oneşti în contradictoriu cu pârâta SC B.P. SA, sucursala Oneşti, având ca obiect obligarea pârâtei la decontarea filei C.E.C. seria P 30803257002 emisă de către SC L.I. SRL Oneşti.
Totodată, a fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 700 lei RON, cheltuieli de judecată.
Apelul declarat împotriva acestei hotărâri de către reclamantă a fost respins prin Decizia civilă nr. 5 din 18 ianuarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că hotărârea nu încalcă dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 59/1934, pct. 4 şi art. 167 din Normele Cadru nr. 7/1994 ale B.N.R., care vizează raporturile dintre tras şi trăgător, ceea ce este relevant pentru cauză fiind nu motivul pentru care trasul a refuzat plata C.E.C. - ului prezentat în termen util, ci regimul juridic aplicabil acestui titlu comercial de valoare, obligaţia de plată incumbând trasului ca obligat principal, iar în subsidiar celorlalţi obligaţi cambiali, respectiv trăgătorului, giranţilor şi avaliştilor. Prin urmare, când la scadenţă trasul refuză plata, obligaţia de garanţie a coobligaţilor devine o obligaţie de plată şi posesorul are posibilitatea să se îndrepte cu o acţiune în regres, potrivit art. 48 din Legea nr. 59/1934. Chiar şi în situaţia în care posesorul C.E.C. - ului a pierdut acţiunea cambială contra tuturor obligaţilor, poate acţiona pe trăgător care s-a îmbogăţit în dauna sa şi, nicidecum, nu poate cere pe calea unei acţiuni directe obligarea trasului la decontarea filei C.E.C.
Reclamanta a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii, admiterea apelului şi schimbarea sentinţei instanţei de fond în sensul obligării pârâtei să dispună decontarea filei C.E.C., seria P 308.03267002.
A susţinut în dezvoltarea motivului de recurs că instanţa de apel a încălcat prevederile pct. 167 – pct. 169 din Normele cadru nr. 7/1994, deoarece dacă le-ar fi aplicat corespunzător ar fi ajuns la concluzia că refuzul băncii de a deconta fila C.E.C. excede situaţiilor expres prevăzute de aceste prevederi, potrivit cărora C.E.C. - ul poate fi onorat chiar şi peste termenul său de prezentare, iar revocarea de către trăgător nu poate avea loc decât după expirarea acestui termen, cu excepţia situaţiei pierderii sau furtului instrumentului respectiv, ceea ce în cauză nu rezultă.
Intimata – pârâtă a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului, reiterând apărările formulate la fond.
Analizând recursul pe baza motivului de nelegalitate invocat se găseşte nefondat.
Ordinul dat de trăgător anterior expirării termenului de plată de a nu plăti suma înscrisă are de fapt şi de drept la bază sentinţa civilă nr. 1981 din 11 august 2004, ce nu face obiectul acestei judecăţi, încât nu se poate susţine încălcarea Normelor cadru invocate, iar reintroducerea filei C.E.C. după stingerea efectelor hotărârii judecătoreşti, s-a făcut cu depăşirea termenului de decontare (25 august 2004) trăgătorul interzicând plata, ceea ce justifică legalitatea hotărârii din perspectiva dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 59/1934, corect aplicată.
Nu poate fi primită nici susţinerea recurentei că, pe această perioadă, termenul a fost suspendat, deoarece termenul, prevăzut de art. 30 din Legea nr. 59/1934, este un termen de decădere, potrivit pct. 333 din Normele cadru nr. 7/1994.
Aşa fiind, hotărârea instanţei de apel este legală şi recursul nefondat, încât, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SA Oneşti, împotriva deciziei nr. 5 din 18 ianuarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1510/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1513/2008. Comercial → |
|---|
