ICCJ. Decizia nr. 1546/2008. Comercial. Acţiune în anularea hotărârilor arbitrale. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1546/2008
Dosar nr. 334/36/2007
Şedinţa publică de la 8 mai 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 16/ COM din 12 iunie 2007, a respins, ca nefondată, acţiunea în anulare formulată de reclamanta SC P. SA cu sediul social în Bucureşti în contradictoriu cu pârâta SC H.S. SRL cu sediul social în municipiul Constanţa judeţul Constanţa.
De asemenea, a mai fost obligată reclamanta către pârâtă la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În fundamentarea acestei soluţii s-a reţinut că reclamanta SC H.S. SRL Constanţa, prin acţiunea arbitrală aşa cum a fost precizată, a solicitat în contradictoriu cu S.N.P. P. SA următoarele:
- obligarea pârâtei la plata sumei de 2.142.587,39 DOLARI S.U.A. reprezentând contravaloare reparaţii efectuate în conformitate cu clauza 44 din contractul de bareboat şi Addendumul nr. 1 (în perioada 14 octombrie 2003 – 9 februarie 2004, etapa a II-a ), să se constate deductibilitatea creanţei din chiria de bareboat, conform clauzelor 44 şi 45 şi art. 5 şi 6 din Addendumul nr. 1;
- obligarea pârâtei la efectuarea compensaţiei periodice la scadenţa fiecărei rate de chirie datorată, cu efect imediat în stingerea dreptului de creanţă al reclamantei;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii arbitrale, reclamanta a susţinut, în principal, că la data de 16 aprilie 2002 s-a încheiat contractul de bareboat pentru nava H.T., pe o perioadă de 4 ani, între SC H.S. SRL în calitate de navlositor şi S.N.P. P. SA – P. CONSTANŢA în calitatea de armator, iar reclamanta a cheltuit fonduri în valoare de 2.142.587,39 DOLARI S.U.A. în contul armatorului, pentru reparaţii, conform clauzelor contractuale.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, deoarece nu şi-a dat acordul la efectuarea reparaţiilor, nu a agreat contravaloarea reparaţiilor, iar reparaţiile nu au fost realizate la termenul indicat în convenţia părţilor, fiind şi disproporţionat mai mari în raport cu necesarul de reparaţii efectuat.
Curtea de Arbitraj Comercial şi Maritim Constanţa, prin Hotărârea nr. 19 din 30 noiembrie 2006, a respins excepţia de caducitate invocată de pârâta S.N.P. P. SA şi a admis în parte acţiunea arbitrală a reclamantei obligând pârâta la plata sumei de 1.926.518,57 DOLARI S.U.A. În echivalent în lei la cursul din ziua plăţii, cu titlu de contravaloare reparaţii. A mai constatat deductibilă creanţa cu titlu de reparaţii şi a obligat pârâta să efectueze compensarea la zi a sumelor datorate, precum şi obligarea la plata sumei de 100.000 Ron reprezentând cheltuieli arbitrale.
Acţiunea în anulare formulată de reclamanta SC P. SA Bucureşti, a vizat anularea hotărârii arbitrale pentru depăşirea termenului prevăzut de art. 3533 C. proc. civ., iar în subsidiar să se constate că modificarea acţiunii din 1 octombrie 2004 este tardivă, cu consecinţa respingerii acţiunii ca inadmisibilă. S-a mai cerut şi respingerea acţiunii ca nefondată, în raport de dispoziţiile art. 364 lit. i) C. proc. civ.
Instanţa de fond a reţinut că, în speţă, cererea s-a soluţionat la data de 30 noiembrie 2006, în interiorul termenului prevăzut de art. 3533 C. proc. civ.
Susţinerile pârâtei în sensul că termenul de reluare a judecăţii arbitrale era data pronunţării deciziei nr. 596 din 19 octombrie 2006, nu au fost primite întrucât dosarul în baza căruia urma a se pronunţa o hotărâre arbitrală nu se afla la dispoziţia instanţei competente. Soluţionarea acţiunii arbitrale a fost întârziată prin cererile formulate de către pârâtă, cereri prin care s-a urmărit tergiversarea soluţionării cauzei: recuzarea instanţei arbitrale la o instanţă necompetentă, formularea recursului împotriva acestei soluţii şi invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 353 C. proc. civ. şi art. 969 C. civ.
Modificarea acţiunii nu se bucură de tardivitate şi nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 364 lit. i) C. proc. civ.
Împotriva sentinţei civile nr. 16/ COM din 12 iunie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs reclamanta SC P. SA Bucureşti, solicitând în baza art. 3041 şi 366 alin. (2) C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii judecătoreşti atacate în sensul admiterii acţiunii în anulare astfel cum a fost formulată cu consecinţa anulării hotărârii arbitrale şi:
- în principal, constatând depăşirea termenului prevăzut la art. 3533 C. proc. civ., să fie respinsă cererea de chemare în judecată ca urmare a caducităţii arbitrajului şi
- în subsidiar, constatând că modificarea acţiunii din şedinţa din 1 octombrie 2004 este tardivă, să fie respinsă cererea de chemare în judecată formulată de SC H.S. SRL ca inadmisibilă.
De asemenea, în măsura în care se trece peste excepţia inadmisibilităţii să fie respinsă acţiunea ca nefondată.
Intimata pârâtă SC H.S. SRL Constanţa, a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefundat, recursul reclamantei SC P. SA Bucureşti, pentru următoarele considerente.
Printr-o integrală şi completă apreciere a probelor, instanţa de fond a stabilit o corectă situaţie de fapt şi de drept, care a condus la respingerea acţiunii în anulare a reclamantei SC P. SA Bucureşti.
Amplu documentat şi bine argumentat s-a reţinut că excepţia de caducitate este neîntemeiată. Cererea de chemare în judecată a reclamantei a fost înregistrată la instanţa arbitrală la data de 8 iulie 2004, iar completul arbitral a fost constituit la data de 1 septembrie 2004, când a fost numit supraarbitrul de către cei doi arbitri desemnaţi de părţile litigante şi care conform art. 33 din Regulamentul de organizare a Curţii de Arbitraj Comercial şi Maritim de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie, Navigaţie şi Agricultură reprezintă momentul începerii termenului arbitrajului.
Ulterior, pârâta a formulat cerere de recuzare a arbitrilor şi a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, toate aceste demersuri având ca efect suspendarea termenului, pe durata soluţionării incidentelor procesuale expuse anterior.
Relevanţă în aprecierea aspectelor juridice analizate, o are şi încheierea din 7 ianuarie 2005 a instanţei arbitrale, prin care, cu acordul părţilor s-a dispus prelungirea termenului, conform art. 33 alin. (3) şi (4) din Regulile de Procedură arbitrală, cu încă 2 luni.
În acest context nu pot fi primite criticile recurentei decurgând din greşita respingere a motivului de nulitate constând în pronunţarea hotărârii arbitrale după expirarea termenului arbitrajului.
Nici critica nelegalităţii hotărârii instanţei de fond constând în greşita respingere a motivului de nulitate privind încălcarea pe parcursul litigiului arbitral a unor dispoziţii imperative ale legii nu se regăseşte în cauză.
Este adevărat că reclamanta şi-a precizat cererea de chemare în judecată la termenul din 7 octombrie 2004, însă aceste împrejurări sunt circumscrise dispoziţiilor art. 132 pct. 2 C. proc. civ., fără a se considera că a procedat la o modificare a acţiunii.
Apare de necontestat că instanţa arbitrală a asigurat părţilor, o deplină egalitate de tratament, respectarea dreptului la apărare şi a principiului contradictorialităţii.
Din perspectiva motivului de anulare întemeiat pe reglementările cuprinse în art. 364 lit. i) C. proc. civ., nu pot fi incluse criticile cu privire la stabilirea situaţiei de fapt, pe larg evocată de recurentă şi care vizează problemele de fond.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge, ca nefundat, recursul declarat de reclamanta SC P. SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 16/ COM din 12 iunie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal.
În baza art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurenta la plata sumei de 3.570 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata SC H.S. SRL Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC P. SA Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 16/ COM din 12 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la 3.570 lei cheltuieli de judecată, către intimata SC H.S. SRL Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 8 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1541/2008. Comercial. Acţiune în anularea... | ICCJ. Decizia nr. 1549/2008. Comercial. Contestaţie la... → |
|---|
