ICCJ. Decizia nr. 1666/2008. Comercial. Pretenţii. Revizuire - Apel
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1666/2008
Dosar nr. 2297/59/2006
Şedinţa publică de la 15 mai 2008
Asupra cererii de revizuire de faţă:
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată la 4 aprilie 2006, SC T.V. SA Timişoara a solicitat revizuirea Deciziei nr. 80/A din 16 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, dată în contradictoriu cu intimata SN R. SA Direcţia Timişoara.
Potrivit dispoziţiilor art. 325 C. proc. civ., revizuienta a solicitat şi suspendarea hotărârii a cărei revizuire se cere.
Prin Decizia nr. 80/A din 16 martie 2006, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis apelul reclamantei SN R. SA Direcţia Timişoara, declarat împotriva sentinţei nr. 1117 din 25 noiembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Timiş, pe care a modificat-o în totalitate, în sensul admiterii cererii reclamantei şi obligării pârâtei la plata sumei de 372.708.898 lei reprezentând chirie restantă şi suma de 1.093.148.409 ROL reprezentând penalităţi de întârziere.
A obligat intimata-pârâtă SC T.V. SA Timişoara să plătească apelantei-reclamante suma de 2.094,6 lei cheltuieli de judecată în apel şi 21.910,85 lei, la prima instanţă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC T.V. SA Timişoara, soluţionat prin Decizia nr. 685 din 14 februarie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, care a respins recursul ca nefondat.
În criticile formulate întemeiate pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi 7 C. proc. civ., revizuienta susţine că hotărârea pronunţată de instanţa de apel este netemeinică şi nelegală pentru următoarele considerente ; instanţa a dat mai mult decât s-a cerut, atunci când s-au acordat cheltuieli de judecată mai mari decât taxa judiciară de timbru achitată ; s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, în acest mod instanţa de apel a greşit schimbând natura pretenţiilor apelantei, având în vedere că era investită cu soluţionarea privind chirii şi penalităţi de întârziere şi nu cu despăgubiri şi daune interese compensatorii ; nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, respectiv asupra soluţiei de disjungere, apreciind că soluţia instanţei de apel, se impune a fi modificată cu privire la acest aspect.
Mai susţine revizuienta, că hotărârea pronunţată este potrivnică Deciziei nr. 665/A din 14 iunie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 1829/Com/2001, rămasă irevocabilă, deoarece prin aceasta se soluţionează litigiul dintre aceleaşi părţi, având aceeaşi calitate şi acelaşi obiect, iar situaţia penalităţilor de întârziere a fost tranşată, sens în care hotărârea a cărei revizuire se solicită este contrară acestor dispoziţii, întrucât prin aceasta se acordă SN R. SA Direcţia Timişoara penalităţi de întârziere.
Cererea de suspendare a executării silite a Deciziei nr. 80/A din 16 martie 2006, a fost admisă prin încheierea de şedinţă din data de 8 mai 2006, până la soluţionarea cererii de revizuire pe fond.
Împotriva acestei încheierii a declarat recurs intimata SN R. SA Direcţia Timişoara, soluţionat prin Decizia nr. 403 din 25 ianuarie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, care a admis recursul, a modificat încheierea în sensul respingerii cererii de suspendare a executării silite.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 1/A din 14 ianuarie 2008 a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că, excepţia de necompetenţă materială invocată de intimata SN R. SA Direcţia Timişoara, la termenul din 8 mai 2006, în faţa Curţii de Apel Timişoara, investită cu soluţionarea cererii de revizuire din perspectiva dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este un incident procedural care obligă instanţa sesizată să statueze asupra competentei, fiind reglementată prin norme imperative care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În faţa Înaltei Curţi, la termenul de dezbateri în fond, intimata SN R. SA Direcţia Timişoara a reiterat excepţia perimării cererii de revizuire, invocată la termenul din 14 ianuarie 2008 în faţa Curţii de Apel Timişoara, conform art. 252 alin. (2) C. proc. civ., solicitând constatarea perimării cererii de revizuire.
Din examinarea actelor dosarului, se constată că, la termenul din 12 iunie 2006, Curtea de Apel Timişoara a suspendat judecata cererii de revizuire, în temeiul art. 244 alin. (1) C. proc. civ., până la soluţionarea recursului declarat de SC T.V. SA Timişoara, împotriva Deciziei nr. 80/A din 16 martie 2006 a Curţii de Apel Timişoara, în Dosarul nr. 429/Com/2006, recurs soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, la data de 14 februarie 2007, iar la data de 5 decembrie 2007 revizuienta SC T.V. SA Timişoara a solicitat repunerea pe rol a cauzei.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. „orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an”, iar potrivit alin. 3 „în materie comercială termenul de perimare este de 6 luni”.
Prin urmare, pentru a opera perimarea trebuie examinată îndeplinirea cumulativă a cerinţelor art. 248 C. proc. civ. şi în acest sens, se constată că Înalta Curte a fost investită cu soluţionarea unei cereri de revizuire promovată împotriva unei hotărâri pronunţate într-un litigiu comercial, că după suspendarea judecăţii cauzei, pricina a rămas în nelucrare timp de 6 luni şi că înainte de împlinirea acestui termen nu s-a cerut de părţile în proces reluarea judecăţii cauzei, cererea de repunere pe rol fiind depusă la data de 5 decembrie 2007, astfel că, din culpa revizuientei cauza a rămas în nelucrare mai mult de 10 luni. Se mai constată că nu au fost invocate motive de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.
Potrivit art. 250 alin. (1) C. proc. civ. „Cursul perimării este suspendat cât timp dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată”.
În acest context, potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ. „perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate” pe cale de excepţie întrucât normele care reglementează această sancţiune procedurală sunt de ordine publică.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, urmează să se constate perimată cererea de revizuire, astfel cum a fost precizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire a Deciziei nr. 80/A din 16 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, formulată de revizuienta SC T.V. SA Timişoara, astfel cum a fost precizată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1664/2008. Comercial. Contestaţie la... | ICCJ. Decizia nr. 1667/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
