ICCJ. Decizia nr. 1905/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1905/2008
Dosar nr. 1890/110/2006
Şedinţa publică din 30 mai 2008
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamanţii F.G., F.C. au solicitat prin acţiune ca în contradictoriu cu S.I.F. M. SA cu sediul în Bacău, să se dispună radierea inscripţiei ipotecare asupra scării A din imobilul situat în Bacău str. Oituz notate sub nr. 17496 din 31 octombrie 1994 la N.S.J. Bacău în baza contractului autentificat sub nr. 22759/1994 la N.S.J. Bacău.
SC S.Q. SRL Bacău a formulat cerere reconvenţională şi de chemare în garanţie a B.N.P. G.F., F.G. şi F.C., persoane fizice, şi a solicitat să se dispună trecerea imobilului ipotecat ori a sumei la care acesta va fi evaluat în patrimoniul SC S.E. SRL Bacău.
Prin sentinţa nr. 1431 din 21 decembrie 2006 a Tribunalului Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis acţiunea reclamanţilor şi s-a dispus radierea ipotecii instituite asupra scării A din imobilul situat în Bacău, notată sub nr. 17496 din 31 octombrie 1994 în baza contractului autentificat sub nr. 22759/1994 la N.S.J. Bacău; s-au respins excepţiile invocate de cele două pârâte, cererea reconvenţională şi de chemare în garanţie astfel cum a fost restrânsă, ca neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că pârâta SC S.E. SRL nu putea să instituie ipoteca asupra întregului imobil situat în Bacău deoarece în contractul încheiat cu SC H. SRL Bacău (constructorul imobilului) s-a prevăzut că beneficiarul devine proprietar la terminarea construcţiei.
Cererea reconvenţională a fost respinsă cu motivarea că deşi s-a solicitat trecerea imobilului în patrimoniul SC S.E. SRL, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 – art. 1000 C. civ.
Cu privire la cererea de chemare în garanţie nu s-au făcut dovezi în legătură cu existenţa unei obligaţii legale sau convenţionale de garanţie, ori a unei obligaţii de despăgubire.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 92 din 6 septembrie 2007, a respins ca lipsit de interes apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond; a admis apelurile declarate de pârâte împotriva aceleaşi hotărâri pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins ca nefondată acţiunea reclamanţilor şi a menţinut în rest dispoziţiile sentinţei.
S-a reţinut în considerentele deciziei că în raport de dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 7/1996 acţiunea reclamanţilor nu este întemeiată deoarece nu s-a dovedit existenţa unei hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care să se constate că înscrierea în cartea funciară nu a fost valabilă, pentru a se dispune rectificarea conform prevederilor legale menţionate.
Referitor la excepţiile lipsei calităţii procesuale active, a lipsei de interes, a prematurităţii şi a inadmisibilităţii acţiunii invocate de pârâte în temeiul art. 137 C. proc. civ., s-a stabilit că acestea nu sunt întemeiate, deoarece reclamanţii urmăresc prin această acţiune ca scara A a imobilului asupra căreia invocă un drept de proprietate şi-l contestă pe cel al pârâtei SC S.E. SRL, să fie scoasă de sub efectele ipotecii.
Împotriva acestei decizii reclamanţii F.G., F.C. şi B.N.P. F.G. şi pârâta S.I.F. M. SA au declarat recurs în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. şi au susţinut că aceasta este nelegală.
În recursul lor reclamanţii au susţinut că au declarat apel împotriva sentinţei instanţei de fond şi au invocat incompleta motivare a acesteia dar instanţa de apel în mod greşit a respins apelul ca lipsit de interes, deoarece legea nu prevede în mod expres că împotriva considerentelor unei hotărâri nu se poate exercita o cale de atac.
Au invocat recurenţii că instanţa de apel a soluţionat cauza în lipsa lor, şi cu toate că s-au prezentat la ora 11,15 după dezbateri şi au solicitat repunerea pe rol a cauzei, nu s-a menţionat acest aspect în practicaua hotărârii.
Prin respingerea apelului reclamanţilor ca lipsit de interes, instanţa nu a mai verificat celelalte probe menţionate în concluziile scrise şi nu a făcut aplicarea în cauză a textelor de lege invocate respectiv art. 1788 C. civ., art. 34, 35 şi 36 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996.
Recurenţii fac o expunere a situaţiei de fapt a litigiului dedus judecăţii şi susţin că imobilul din Bacău str. Oituz scara A nu aparţine intimatei-pârâte SC S.E.SRL Bacău întrucât aceasta nu a investit nici o sumă de bani în construirea acestuia.
În final se solicită, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., să se constate că în cauză sunt îndeplinite dispoziţiile art. 36 pct. 3 şi 4 din Legea nr. 7/1996 pentru că nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris „ipotecă în favoarea S.I.F. M. şi înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului deoarece SC S.E. SRL nu are nici o contribuţie bănească la ridicarea imobilului din litigiu.
Recurenta S.I.F. M. SA a susţinut în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., că instanţa de apel a reţinut în mod greşit în considerentele deciziei că reclamantul F.G., notar, nu este în culpă privind încheierea nr. 6096 din 12 martie 1998, întrucât acesta a redactat şi autentificat contractul de ipotecă a cărui anulare o solicită în prezentul litigiu.
S-a invocat că anularea contractului de ipotecă are la bază un interes ilicit ce izvorăşte din actele încheiate de reclamantul, notar F.G. şi familia sa prin care se pretinde că imobilul ipotecat este proprietatea notarului şi a familiei sale.
Ambele recursuri sunt nefondate.
Referitor la recursul declarat de reclamanţi se reţin următoarele:
Susţinerea recurenţilor în sensul că, în mod greşit, a fost respins apelul declarat împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond ca lipsit de interes, nu este fondată deoarece acţiunea reclamanţilor a fost admisă, iar împotriva considerentelor hotărârii nu se poate declara apel, cu atât mai mult cu cât partea din hotărâre care se execută este dispozitivul acesteia.
Criticile invocate de recurenţi că practicaua deciziei din 6 septembrie 2007, când s-a soluţionat litigiul, nu corespunde realităţii deoarece nu s-a consemnat în cuprinsul acesteia că s-au prezentat după dezbateri şi au solicitat repunerea pe rol a cauzei, nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Recurenţii puteau să solicite să se rectifice practicaua deciziei recurate în condiţiile prevăzute de lege.
Motivele invocate de recurenţi care se referă la fondul litigiului în sensul că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor probelor solicitate sau au dat o altă interpretare situaţiei de fapt nu pot fi reţinute pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 304 alin. (1) C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate prevăzute la pct. 1 - 9.
În speţă, recurenţii invocă un aspect privind administrarea şi aprecierea probelor care este atributul instanţei de apel şi care nu poate fi cenzurat de instanţa de control judiciar.
Nici ultima critică întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că instanţa de apel nu a aplicat în cauză dispoziţiile art. 36 pct. 3 şi 4 din Legea nr. 7/1996, nu este întemeiată.
Recurenţii-reclamanţi au solicitat prin acţiune ştergerea inscripţiei ipotecare asupra scării A din imobilul situat pe str. Oituz şi au invocat faptul că prin contractul de ipotecă nr. 22759/1994 nu s-a determinat suma pentru care s-a instituit ipoteca şi că plata pentru construirea scării A a imobilului nu a fost făcută de intimata-pârâtă SC S.E. SRL Bacău care a încheiat contractul de ipotecă cu pârâta S.I.F. M. SA Bacău.
Potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare invocate de recurenţi „orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că: nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea şi în situaţia în care înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului."
În raport de aceste prevederi legale, se impunea ca reclamanţii să facă dovada existenţei unei hotărâri judecătoreşti irevocabile care să constate aceste împrejurări.
Ori în speţă, nu numai că nu există o asemenea hotărâre, dar nu s-a solicitat nici anularea sau constatarea nulităţii contractului de garanţie imobiliară autentificat sub nr. 22759 din 31 octombrie 1994 sau a contractului de cauţiune nr. 30 din 28 octombrie 1994.
Pentru considerentele reţinute urmează ca potrivit art. 312 (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul reclamanţilor.
Referitor la recursul declarat de pârâta S.I.F. M. SA se reţin următoarele:
Recurenta-pârâtă a invocat în recursul său întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., că instanţa de apel a reţinut contrar probelor administrate în cauză că notarul F.G. (reclamant) nu se află în culpă pentru autentificarea încheierii nr. 6096 din 12 martie 1998 cu toate că rezultă cu certitudine conduita frauduloasă a acestuia atât la întocmirea actului cât şi la încheierea celorlalte acte juridice prin care a urmărit ca imobilul ipotecat să devină proprietatea notarului şi a familiei sale.
Potrivit dispoziţiilor art. 304 alin. (7) C. proc. civ., „modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii."
Critica invocată de recurenţi şi care se referă la cea de-a III-a teză a textului de lege privind culpa intimatului F.G. şi care nu a fost reţinută de instanţa de apel excede obiectului litigiului dedus judecăţii (ştergerea inscripţiei ipotecare asupra scării A din imobilul situat pe str. Oituz) şi deci nu poate fi analizată de instanţa de control judiciar.
Pe de altă parte, problema stabilirii culpei părţilor în îndeplinirea obligaţiilor asumate este un aspect ce vizează netemeinicia şi nu nelegalitatea deciziei recurate şi care nu poate fi cenzurat de instanţa de recurs.
Pentru considerentele reţinute, urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanţii F.G., F.C. şi B.N.P. F.G. - Bacău şi pârâta S.I.F. M. SA Bacău împotriva deciziei nr. 92 din 6 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios-administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1899/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 356/2008. Comercial → |
|---|
