ICCJ. Decizia nr. 1894/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1894/2008
Dosar nr. 38273/3/2006
Şedinţa publică din 30 mai 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 1312 din 2 februarie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A.C.C. SA în contradictoriu cu M.B. prin P.G.
A dispus transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii şi a obligat pârâta la plata sumei de 416.700 Ron contravaloare prejudiciu.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 9008 din 15 noiembrie 2001 M.B. a fost obligat la plata către reclamantă a sumei de 752.334.660 lei contravaloare cazare şi la evacuarea cazaţilor din blocul M2, sub sancţiunea unor daune cominatorii de 3.00.000 lei pentru fiecare zi de întârziere până la data evacuării.
Debitoarea a achitat 777.151.353 lei iar evacuarea s-a realizat la 5 septembrie 2005.
În acest context, a reţinut tribunalul că, acţiunea reclamantei prin care s-a solicitat transformarea daunelor cominatorii în sumă de 416.700 Ron în daune compensatorii, prejudiciul real pentru lipsa de folosinţă a blocului timp de 1.389 zile, este întemeiată în raport de situaţia de fapt, de Decizia XX din 12 decembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de prevederile articolului 1075 C. civ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel M.B. prin P.G., criticile vizând nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei atacate.
În esenţă, apelanta susţine că nu i se poate reţine vreo culpă referitor la neexecutarea sentinţei nr. 9008 din 15 noiembrie 2001, întrucât cererea adresată de reclamantă pârâtei cu privire la executarea sentinţei a avut ca obiect doar plata sumei de bani nu şi evacuarea, iar daunele cominatorii au fost solicitate la 8 decembrie 2005, acestea începând să curgă din ziua următoare rămânerii irevocabile a hotărârii.
Arată apelanta şi că, deşi sentinţa a rămas irevocabilă la 14 martie 2002 reclamanta i-a pus la dispoziţie titlul executoriu în original abia la data de 22 decembrie 2005, astfel că nu este în culpă pentru neexecutarea sentinţei cu privire la evacuare, ştiut fiind că o hotărâre nu poate fi pusă în executare decât dacă este investită cu formulă executorie, procedură pe care numai reclamanta o putea îndeplini.
Prin Decizia nr. 414 din 4 octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins, ca tardiv declarat, apelul.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că din dovada de comunicare a hotărârii atacate aflată la dosar fond rezultă că sentinţa a fost comunicată la 5 aprilie 2007.
Apelul s-a declarat şi înregistrat la Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, la 11 mai 2007, aşa cum rezultă şi din adresa de înaintare către Curtea de Apel Bucureşti peste termenul legal de 15 zile de la comunicare care s-a împlinit la 23 aprilie 2007.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs M.B. pin P.G. invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul căruia a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la aceeaşi instanţă.
În dezvoltarea, în fapt, a recursului s-a susţinut că sentinţa a fost primită la serviciul de registratură al P.M.B., la data de 5 aprilie 2007, că recurenta a formulat apel pe care nu l-a motivat şi care a fost transmis prin poştă în termenul legal de 15 zile, că din verificările întreprinse la arhivă şi la registratura Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a constatat că la dosar nu exista plicul transmis prin intermediul poştei şi nici declaraţia de apel înregistrată, situaţie în care s-a formulat o nouă cerere de apel, ce a fost înregistrată personal la registratură la 11 mai 2007, că în urma verificărilor efectuate la Tribunalul Bucureşti s-a constatat că plicul transmis prin intermediul poştei nu era înregistrat şi că nu se poate reţine culpa recurentei pentru o omisiune a instanţei de fond.
În susţinerea recursului s-au depus următoarele: adresa nr. 655/ BIPR din 6 mai 2008 emisă de Tribunalul Bucureşti, adresa nr. 18645 din 22 aprilie 2008 emisă de Tribunalul Bucureşti, adresa nr. 18667 din 12 aprilie 2008 şi adresa nr. CR 100 din 20 mai 2008 emise de O.P. nr. 46.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de M.B. prin P.G.
Conform art. 284 C. proc. civ., termenul de apel este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii şi se calculează conform art. 101 C. proc. civ. (pe zile libere).
Sentinţa instanţei de fond a fost comunicată apelantului M.B. prin P.G., la 5 aprilie 2007, conform dovezii de comunicare existentă la dosar fond, iar apelul a fost declarat şi înregistrat la Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, la 11 mai 2007, cu depăşirea termenului legal de 15 zile prevăzut de dispoziţiile menţionate.
Constatând că actul de procedură a fost îndeplinit cu depăşirea termenului imperativ prevăzut de lege, că partea nu a fost în măsură să facă dovada declarării apelului la altă dată decât aceea înregistrată de Tribunalul Bucureşti, secţia comercială (11 mai 2007) deşi i s-a acordat termen la cererea sa pentru a efectua această probă, instanţa de apel dând eficienţă dispoziţiilor legale citate a dispus corect în sensul respingerii apelului ca tardiv.
Nici în recurs recurenta prin înscrisurile depuse nu a dovedit că declaraţia de apel s-ar fi transmis prin intermediul poştei încât motivul fundamentat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu este întemeiat.
În considerarea celor expuse în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., urmează a respinge recursul declarat de M.B. prin P.G., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul M.B. împotriva deciziei nr. 414 din 4 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1892/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1895/2008. Comercial → |
|---|
