ICCJ. Decizia nr. 1912/2008. Comercial. Contestaţie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1912/2008
Dosar nr. 72/2/2007
Şedinţa publică de la 3 iunie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 11 martie 2005, SC O. SA Oradea a formulat o contestaţie la executare, în contradictoriu cu A.V.A.S. Bucureşti şi terţii popriţi E.B. Oradea (în prezent SC L.B.R. SA), R.B. Oradea (în prezent SC O.T.P.B.R. SA) şi Trezoreria Oradea, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea popririi înfiinţate prin Ordinul nr. 278 din 18 februarie 2005 şi deblocarea conturilor deschise la aceste unităţi bancare, precum şi anularea formelor de executare începute în baza procesului verbal de aplicare a sechestrului cu nr. 8031 din 26 august 2004, pentru suma de 102.761,25 dolari SUA în echivalent în lei 7.213.173.507 lei.
Prin sentinţa civilă nr. 1262 din 27 februarie 2006, Judecătoria Oradea a admis contestaţia la executare, a dispus anularea popririi înfiinţate prin Ordinul A.V.A.S. nr. 278 din 18 februarie 2005 asupra conturilor contestatoarei şi deblocarea conturilor acesteia deschise la terţii popriţi. Totodată s-a dispus şi anularea formelor de executare începute pe baza procesului verbal de aplicare a sechestrului din 26 august 2004.
Tribunalul Oradea, prin Decizia civilă nr. 687 din 11 decembrie 2006, a admis recursul declarat de A.V.A.S. Bucureşti, a casat sentinţa civilă de mai sus şi a trimis cauza pentru soluţionare în fond la Curtea de Apel, potrivit O.U.G. nr. 51/1998 aprobată prin Legea nr. 409/2001, cu modificările sale ulterioare.
Prin sentinţa comercială nr. 131 din 19 iunie 2007, Curtea de apel Bucureşti a admis excepţia tardivităţii şi în consecinţă a respins, ca tardivă, contestaţia la executare formulată de SC O. SA Oradea în contradictoriu cu A.V.A.S. Bucureşti şi terţii popriţi SC L.B.R. SA Oradea, SC O.T.P. B. SA şi Trezoreria Oradea, împotriva formelor de executare începute în baza procesului verbal de aplicare a sechestrului din 26 august 2004. Totodată, a fost respinsă contestaţia şi împotriva popririi înfiinţate prin Ordinul A.V.A.S. nr. 278 din 18 februarie 2005, ca nefondată.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, contestatoarea SC O. SA Oradea a declarat recurs, fără să se indice temeiul legal al acestuia, solicitându-se, în esenţă, casarea acesteia şi trimiterea cauzei la Judecătoria Oradea ca instanţă competentă să soluţioneze acest litigiu.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susţinerilor pe care contestatoarea le face prin recursul de faţă, în raport de lucrările dosarului, se constată că nu cunt îndeplinite nici una dintre condiţiile limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care de altfel nu a fost menţionat în nici un fel, pentru a se putea dispune casarea sau modificarea hotărârii atacate.
Este de remarcat că prin recursul de faţă, contestatoarea nu aduce nici un fel de critici privind soluţionarea, pe fond, a cererii sale de contestaţie la executare.
Singurul motiv pentru care se solicită casarea hotărârii atacate priveşte numai competenţa de soluţionare a acestei cereri care ar reveni, în opinia contestatoarei judecătoriei.
Această susţinere, a fost corect respinsă de instanţe şi nu poate fi primită nici în această fază procesuală, întrucât, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile speciale prevăzute de O.U.G. nr. 51/1998.
Astfel că, potrivit art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 republicată şi aprobată prin Legea nr. 409/2001, cererile de orice natură privind drepturile şi obligaţiile în legătură cu actele preluate de A.V.A.S. inclusiv cele formulate pentru angajarea răspunderii civile a persoanelor fizice şi juridice sunt de competenţa Curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau domiciliul pârâtului şi se judecă de urgenţă şi cu precădere.
Iar prin O.U.G. nr. 95/2003, a fost reglementată cesiunea creanţelor bugetare restante aflate în evidenţele C.N.A.S. la data de 30 iunie 2003, către A.V.A.S., în vederea recuperării lor potrivit prevederilor O.U.G. nr. 51/1998.
Cum, în speţă, este necontestată preluarea creanţei neperformante aflate în litigiu de către A.V.A.S., în această situaţie sunt aplicabile dispoziţiile speciale imperative cu caracter procedural şi de competenţă stabilite prin O.U.G. nr. 51/1998 republicată şi aprobată prin Legea nr. 409/2001.
În consecinţă, problema competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare formulată în legătură cu executarea silită a unei creanţe bugetare, cum este cea în cauză, ce a fost preluată de A.V.A.S., a fost corect dezlegată de instanţe, care au stabilit că această cerere se judecă în fond de către Curtea de Apel.
Având în vedere, cele de mai sus, recursul contestatoarei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatoarea SC O. SA Oradea împotriva sentinţei comerciale nr. 131 din 19 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1911/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1913/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
