ICCJ. Decizia nr. 2534/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2534/2008
Dosar nr. 886/43/2007
Şedinţa publică de la 23 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentinţa nr. 3040 din 24 noiembrie 2006, Tribunalul Comercial Mureş a admis acţiunea promovată de reclamanta SC S. SA Sighişoara şi, în consecinţă, a obligat-o pe pârâta SC J. SRL - Filiala Alba la plata sumei totale de 113.225 lei noi reprezentând prejudiciile contractuale estimate anticipat prin clauzele penale circumscrise contractelor din 12 mai 2002 şi din 15 iulie 2003 pentru neîndeplinirea la timp a obligaţiilor de plată a preţului mărfurilor livrate de către reclamantă. S-a admis, totodată, şi cererea reclamantei de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
În baza probelor administrate instanţa de fond a reţinut că pârâta a achitat facturile cu întârziere, în condiţiile în care potrivit art. 5 pct. 7 din contracte scadenţa a fost stabilită la 60 zile de la data emiterii facturii, respectiv de la data livrării mărfii sub sancţiunea plăţii de penalităţi de întârziere de 0,15 %.
Apărările pârâtei cu privire la cauzele amânării plăţilor constând în perturbările existente în economia românească au fost înlăturate, ele neîntrunind condiţiile cazului fortuit sau forţei majore.
Au fost înlăturate, deasemenea, şi apărările cu privire la calitatea produselor livrate de reclamantă întrucât nu au fost susţinute cu dovezi privind refuzul la plată şi deficienţele calitative şi cum marfa a fost plătită s-a prezumat că deficienţele au fost înlăturate.
II. Curtea de Apel Târgu Mureş secţia comercială prin decizia nr. 89/A din 3 decembrie 2007 a respins apelul declarat de pârâtă .
S-a reţinut că pârâta trebuia să semnaleze deficienţele calitative şi să refuze plata integrală sau parţială.
Cum marfa a fost plătită funcţionează prezumţia remedierii acestor deficienţe, cum bine a reţinut instanţa de fond.
Cât priveşte pierderile suplimentare, în lipsa unei cereri reconvenţionale, susţinerile au fost înlăturate, ca de altfel şi susţinerile că certificatele de calitate au fost întocmite pro cauza.
Cum nici modificarea termenului de la 30 la 60 zile nu a fost dovedit şi cum prevederile contractuale (art. 5 pct. 7) stabilesc penalităţi de întârziere, apelul declarat de pârâtă a fost respins.
III. În contra deciziei menţionate a declarat recurs pârâta SC J. SRL Filiala Alba pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. în a căror dezvoltare, nediferenţiat, arată că soluţia este contrară stării de fapt şi cu încălcarea dreptului la apărare i s-a respins cererea de termen. Decalarea termenului de plată a fost determinată de problemele calitative iar art. 46 C. com. contrar art. 1191 C. civ. permite în dovedirea raporturilor comerciale orice mijloc de probă.
IV. Intimata SC S. SA a depus întâmpinare la dosar, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârilor pronunţate în cauză întrucât criticile recurentei sunt fără susţinere: i-au fost administrate toate probele solicitate, dreptul la apărare nu i-a fost încălcat astfel cum rezultă din încheierea de şedinţă din 17 noiembrie 2006 din dosarul de fond iar proba cu martori solicitată în apel nu i-a fost admisă în temeiul art. 292 C. proc. civ.
V. Pentru termenul din 10 iunie 2008, recurenta a depus precizări la motivele de recurs, prin care dezvoltă situaţia de fapt dar vine şi cu o nouă susţinere în sensul că scadenţa de plată, convenţional s-ar fi stabilit la 90 zile, nu 60, critică care fiind făcută cu depăşirea termenului prevăzut de art. 303 C. proc. civ. nu poate fi analizată.
VI. Recursul nu este fondat.
1. Motivul de recurs ce a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu are obiect astfel cu rezultă din expunerea criticilor formulate. Potrivit textului citat modificarea unei hotărâri se poate cere când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia, or, se constată că recurenta nu invocă greşita interpretare a contractului, clauza penală instituită prin art. 5, pct. 7 din contract fiind, de altfel, neechivocă.
2. Motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. prin care se invocă încălcarea prevederilor art. 46 C. com. şi 1191 C. civ. precum şi încălcarea dreptului la apărare în faţa primei instanţe nu este fondat.
Raporturile comerciale dintre părţi s-au concretizat într-un contract încheiat în formă scrisă aşa încât în mod legal instanţa de apel a dat eficienţă probatorie acesteia, făcând o corectă aplicare a prevederilor art. 46 C. com. care, în aliniat ultim, dispune că obligaţiile comerciale se probează cu martori „de câte ori autoritatea judecătorească ar crede că trebuie să admită proba testimonială şi aceasta chiar în cazurile prevăzute de art. 1191 C. civ.”.
Critica cu privire la încălcarea dreptului la apărare nu poate fi nici ea primită întrucât, cu respectarea prevederilor art. 156 C. proc. civ., astfel cum rezultă din încheierea instanţei de fond din 17 noiembrie 2006 motivat, cererea de termen formulată de recurentă a fost respinsă de instanţa de apel.
3. Criticile cu privire la deficienţele de calitate vizând temeinicia hotărârii atacate iar nu legalitatea acesteia, în raport de prevederile art. 304 alin. (1) C. proc. civ. nu vor fi analizate.
Aşa fiind, faţă de cele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat menţinând ca legală decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC J. SRL Filiala Alba împotriva Deciziei nr. 89/A din 3 decembrie 2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2533/2008. Comercial. Nulitate act juridic.... | ICCJ. Decizia nr. 2535/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
