ICCJ. Decizia nr. 3040/2008. Comercial. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3040/2008
Dosar nr. 587/118/2006
Şedinţa publică de la 23 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 55 din 13 martie 2007 a Tribunalului Constanţa, secţia comercială, a fost respinsă cererea reclamantei pentru anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 1 din 18 aprilie 2006 a acţionarilor SC C.T. SA Neptun.
Instanţa de fond a reţinut că au fost respectate prevederile art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată, hotărârea A.G.E.A. nr. 1 din 18 aprilie 2006 este legală, acţionarii întruniţi în şedinţă extraordinară pot hotărî şi cu privire la chestiuni ce sunt în sfera de atribuţii a adunării generale ordinare.
Din înscrisurile depuse la dosar, s-a constatat că „aprobarea utilizării camerelor din unităţile SC C.T. SA în limita a 398 nopţi cazare/persoană pentru anul 2005 şi 1.000 nopţi cazare/persoană pentru anul 2006” nu afectează interesul societăţii şi nu favorizează o anumită categorie de acţionari, scopul fiind acela al evitării unor cheltuieli cu cazarea personalului aflat în relaţii de colaborare ori subordonare cu societatea pârâtă.
Reclamanta a declarat apel împotriva sentinţei tribunalului susţinând că eronat a reţinut tribunalul că au fost respectate dispoziţiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, că instanţa nu s-a pronunţat asupra motivului de nulitate derivat din nerespectarea dispoziţiilor art. 224 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, hotărârea este nelegală fiind dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale referitoare la limitele competenţei adunării generale extraordinare şi la interesul societar.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondat apelul comercial declarat de reclamantă pronunţând Decizia nr. 238 din 14 noiembrie 2007.
În motivarea hotărârii instanţa de apel a reţinut că împrejurarea că pct. 1 al ordinii de zi a fost discutat într-o şedinţă A.G.A. extraordinară nu este de natură să atragă nulitatea hotărârii în condiţiile în care această competenţă nu a fost dată în atributul exclusiv al A.G.A. ordinară iar restricţiile de competenţă sunt reglementate sub sancţiunea nulităţii doar pentru adunarea extraordinară.
În atare situaţie a avut loc o prorogare a competenţelor în favoarea A.G.E.A. potrivit principiului reţinut corect de tribunal, nefiind în prezenţa unui motiv de ordine publică care să interzică o astfel de prorogare.
În ceea ce priveşte incidenţa dispoziţiilor art. 224 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, prin hotărârea adoptată nu s-au adus modificări ale preţului acţiunilor datorită efectului lor asupra situaţiei patrimoniale şi financiare asupra activităţii emitentului în ansamblu pentru a se susţine că există un motiv de nulitate a hotărârii din 18 aprilie 2006.
În raport de probele administrate, s-a reţinut că nu există nici un motiv de nelegalitate în adoptarea hotărârii care să atragă nulitatea ei, interesul societar nefiind afectat atunci când sunt evitate cheltuielile cu cazarea personalului aflat în relaţii de colaborare sau subordonare cu societatea.
Reclamanta a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 238 din 14 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, susţinând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., următoarele:
În mod nelegal instanţa de apel a reţinut că în speţă ar fi fost respectate dispoziţiile art. 117 alin. (1) al Legii nr. 31/1990 republicată şi al art. 224 alin. (5) al Legii nr. 297/2004.
Textul convocatorului este lapidar, neoferind informaţiile minime necesare acţionarilor pentru a-şi fundamenta votul în adunarea generală.
Art. 224 alin. (5) din Legea nr. 297/2004 nu a fost respectat deoarece intimata nu a adus la cunoştinţa acţionarilor şi publicului investitor, în maximum 48 de ore, orice eveniment care poate conduce la modificări ale preţului acţiunilor. Unităţile de cazare menţionate în hotărâre fac parte din fondul de comerţ şi au ca scop obţinerea de către societate a unui profit.
A admite un punct de vedere contrar ar însemna să se recunoască desfăşurarea de către societate a unor activităţi contrare scopului pentru care a fost înfiinţată, ceea ce ar fi o încălcare a art. 8 din Legea nr. 31/1990 care arată cuprinsul actului constitutiv al unei societăţi comerciale.
Recursul este nefondat.
Curtea de apel a reţinut corect că au fost respectate prevederile art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, care prevede: „Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării”.
În M. Of. nr. 832 din 14 martie 2006 a fost publicat convocatorul care cuprinde propunerile pentru ordinea de zi, recurenta a intrat în posesia materialului informativ şi a votat în cunoştinţă de cauză.
Prin adoptarea pct. 1 al ordinii de zi „aprobarea folosirii unor camere din unităţile hoteliere ale societăţii în interes de serviciu” nu se încalcă vreo dispoziţie legală imperativă, nu este afectat interesul societar, astfel că hotărârea A.G.E.A. nu este lovită de nulitate.
Faţă de cele de mai sus, constatându-se legalitatea deciziei recurate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SIF T. SA Braşov împotriva Deciziei nr. 238 din 14 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3039/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3041/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
