ICCJ. Decizia nr. 321/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 321/2008
Dosar nr. 11648/3/2006
Şedinţa publică din 1 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, sub nr. 11648/2006, reclamantul MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC V. SRL BÂRLAD, obligarea acesteia la plata sumei de 36.000 Euro reprezentând avansul de 80 % din valoarea totală a contractului de Grant RO 0007.0202 ianuarie 0235 precum şi a dobânzii de întârziere datorată ca urmare a nerespectării termenului de plată stabilit de Autoritatea Contractantă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că Ministerul Dezvoltării şi Prognozei în calitate de Autoritate Contractantă în Contractul de grant RO.0007 februarie 02 ianuarie 0235 a virat pârâtei suma de 36.000 Euro, cu titlu de avans la contract, în scopul implementării şi realizării activităţii aferente proiectului „Secţie prelucrare a laptelui", urmând ca plata finală să se realizeze în momentul dovedirii angajării contribuţiei proprii şi a cheltuirii avansului în conformitate cu regulile stabilite prin contract şi cu respectarea liniilor bugetare.
Reclamanta a susţinut că reprezentanţii Autorităţii de implementare, A.D. Nord – Est, au identificat o serie de nereguli ce au fost interpretate ca fiind încălcări de către pârâtă a dispoziţiilor contractului de grant, respectiv: schimbarea locului de implementare a proiectului fără modificarea şi fără acordul Autorităţii Contractante; nerespectarea condiţiilor pentru procedurile de licitaţie ce trebuiau îndeplinite şi respectate pentru achiziţia de echipamente; nedovedirea achiziţionării echipamentelor prevăzută în proiect în condiţiile rezilierii contractului de achiziţie a acestora; nedepunerea raportului final.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1073 – art. 1090 C. civ., art. 56 C. com., iar, în dovedirea acţiunii reclamanta a depus înscrisuri.
Prin sentinţa nr. 8220 din 12 octombrie 2006, Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins acţiunea, ca neîntemeiată, şi a dispus judecarea separată a cererii de chemare în garanţie, reţinând că, prevederile contractului de la art. 11 alin. (3) nu cuprind un pact comisoriu de ultim grad, ci doar unul de gradul II, astfel că simpla declaraţie unilaterală de rezoluţiune trebuie să fie verificată de instanţă sub aspectul întrunirii cerinţelor art. 11 alin. (3) din contract, respectiv dacă pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile fără justificare şi a persistat în neonorarea lor după modificarea cu privire la acest aspect.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Apelantul a susţinut în esenţă că în mod greşit instanţa de fond a considerat dispoziţiile art. 11 alin. (3) din condiţiile generale ale contractului de grant ca fiind un pact comisoriu de gradul II.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 168 din 2 aprilie 2007, a admis apelul reclamantului, a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul admiterii acţiunii şi a obligat pârâta la plata sumei de 36000 Euro plătibili în lei la cursul din data efectuării plăţii, plus dobânda de întârziere datorată de la data expirării termenului de plată şi până la data efectuării plăţii.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut ca justificată critica apelantului conform căruia în cauză este vorba de un pact comisoriu de grad III şi nu de gradul II, întrucât în momentul încheierii contractului, părţile au convenit de comun acord asupra dreptului Autorităţii contractante de a rezoluţiona contractul fără preaviz, în situaţiile în care beneficiarul nu îşi îndeplineşte, fără justificare, obligaţiile ce-i revin şi, după ce a fost înştiinţat în scris să îşi îndeplinească aceste obligaţii, el persistă încă în neonorarea lor sau nu furnizează explicaţii satisfăcătoare în 30 de zile de la data trimiterii notificării.
Astfel fiind, dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Condiţiile generale se încadrau în cele ale unui pact comisoriu de grad III pentru că: în contract se prevedea notificarea beneficiarului pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate, lucru realizat prin adrese de notificare; beneficiarul nu a oferit nici o explicaţie pentru neangajarea contribuţiei proprii; explicaţiile oferite pentru schimbarea locaţiei, au încălcat prevederile art. 9 din Condiţiile generale şi exced cadrului contractual.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamantul MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR, invocând ca temei dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ. şi pârâta SC V. SRL Bârlad, care nu şi-a motivat cererea de recurs.
În fapt, recurentul reclamant MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR a susţinut în esenţă că, instanţa de apel a acordat ceea ce nu s-a cerut şi având în vedere că virarea avansului în cadrul Contractului de Grand RO 0007 februarie 02 ianuarie 0235 s-a realizat potrivit ordinului de plată nr. 54 din 1 martie 2003, iar suma virată în contul special al proiectului, deschis la R.B., Agenţia Bârlad a fost de 36.000 Euro, astfel că intimata pârâtă trebuia obligată să ramburseze debitul în această monedă.
În situaţia în care instanţa de judecată aprecia că se impunea rambursarea debitului în monedă naţională, trebuia obligată intimata-pârâtă la plata sumelor datorate la cursul leu/euro, din ziua plăţii.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul recurent a solicitat obligarea pârâtului intimat la plata sumei de 36.000 Euro reprezentând avansul de 80 % din valoarea totală a Contractului Grant RO 0007 februarie 02.010235, ca urmare a rezilierii acestuia.
Ca urmare a admiterii apelului, Curtea a admis acţiunea obligând pârâta intimată la plata sumei de 36.000 Euro plătibili în lei la cursul Leu/Euro din data efectuării plăţii.
Procedând în acest mod, instanţa de apel a obligat practic pârâta la ceea ce s-a cerut, pentru că prin transformarea în condiţiile impuse a monedei naţionale în Euro, la data plăţii se achită suma cerută prin acţiune.
Aşa fiind, reţinând că Decizia nu este afectată de nelegalitatea invocată în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., recursul reclamantului urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
Cum recursul pârâtei nu a fost timbrat, deşi i s-a pus în vedere acest lucru în baza art. 20 din Legea nr. 147/1997 urmează a fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR împotriva deciziei nr. 168 din 2 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Anulează recursul declarat de pârâta SC V. SRL Bârlad împotriva aceleiaşi decizii, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 1 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 320/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 322/2008. Comercial → |
|---|
