ICCJ. Decizia nr. 320/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 320/2008
Dosar nr. 279/36/2007
Şedinţa publică din 1 februarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2384 din 20 aprilie 2006, Tribunalul Constanţa, secţia comercială, reclamanta Şt.M. a chemat în judecată pe pârâţii M.G. şi SC A.C. SRL Constanţa, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să dispună excluderea din societate a asociatului administrator M.G., obligarea acestuia la restituirea chitanţierelor cumpărate pe numele societăţii cu factura nr. 1293475 din 8 iulie 1998 şi nepredate şi la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 6954/ COM din 24 octombrie 2006, Tribunalul Constanţa, secţia comercială, respinge acţiunea formulată de reclamanta Şt.M. Respinge cererea de excludere a pârâtului M.G., ca nefondată, şi respinge cererea de obligare a pârâtului M.G. la restituirea chitanţierelor cumpărate cu factura nr. 0293475/1998, ca rămasă fără obiect.
Pentru a dispune astfel, instanţa de prim grad a reţinut că la termenul de judecată din data de 13 iunie 2006, în faţa instanţei de judecată, pârâtul a procedat la predarea chitanţierelor solicitate prin cerere de chemare în judecată.
Cele două fapte invocate de reclamantă ca temei al sancţionării pârâtului prin excludere din societatea în care îndeplineşte calitatea de asociat administrator nu au fost contestate de acesta. Pârâtul a recunoscut atât împrejurarea virării sumei de 17.338.975 lei către SC G. SRL. la data de 5 octombrie 2005. cât şi nepredarea chitanţierelor şi utilizarea unor chitanţe pentru această societate la care, de asemenea îndeplineşte funcţia de administrator. Cu privire la ambele situaţii a invocat eroarea de fapt şi a procedat la remedierea acestora în cursul judecăţii.
Prin Decizia civilă nr. 88/ COM din 10 aprilie 2007, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, respinge, ca nefondată, excepţia autorităţii de lucru judecat. Admite în parte apelul comercial declarat de reclamanta Şt.M. împotriva sentinţei civile nr. 6954/ COM din 24 octombrie 2006 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia comercială, în dosarul nr. 2384/COM/2006, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi M.G. şi SC A.C. SRL Constanţa. Schimbă în tot hotărârea primei instanţe în sensul că admite cererea formulată de Şt.M., în parte. Dispune excluderea din societatea SC A.C. SRL a pârâtului-administrator M.G.
Menţine dispoziţiile primei instanţe referitoare la respingerea ca rămasă fără obiect a cererii privind restituirea chitanţierelor.
Obligă intimatul-pârât M.G. la plata către apelanta-reclamantă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente fondului şi apelului.
Instanţa de apel a reţinut că pârâtul în mod conştient, cu excluderea culpei, pentru a obţine „cheltuieli anticipate", nescadente, nelegale, sau „diferenţe de folosire" a procedat la alimentarea cu sume de bani a SC G. SRL timp de opt luni din fondurile SC A.C. SRL, fonduri de a căror folosinţă aceasta din urmă a fost lipsită pe perioada menţionată, aspect de natură a prejudicia în mod evident şi avantaja cealaltă societate comercială.
Prin recursul declarat, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâtul M.G. a susţinut că hotărârea pronunţată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, instanţa a făcut confuzie între fraudă şi pagubă.
Esenţial în soluţionarea fondului cauzei este că art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 are aplicare numai în caz de fraudă.
Recursul este fondat.
Înalta Curtea, analizând hotărârea în raport de motivul invocat, de înscrisurile dosarului şi de dispoziţiile incidente, constată că potrivit dispoziţiilor art. 217 pct. d) din Legea nr. 31/1990 poate fi exclus din societatea cu răspundere limitată asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altuia.
Fraudă poate fi considerată, în principiu, orice acţiune sau inacţiune intenţională săvârşită de asociatul administrator. Sancţiunea excluderii poate fi aplicată asociatului administrator pentru acţiunile sau inacţiunile frauduloase în dauna societăţii, deci pentru un delict intenţionat săvârşit.
Elementul subiectiv rezultă din formularea textului şi din natura faptelor sancţionate şi anume intenţia, autorul faptelor delictuale urmărind sau acceptând un profit din activitatea sa delictuală.
În speţă, nu a fost dovedită intenţia în săvârşirea celor două fapte cu privire la care s-a invocat frauda. Neglijenţa şi inabilitatea în afaceri nu pot fi considerate fraudă atât timp cât acestor fapte le lipseşte elementul voliţional care să permită calificarea lor ca fiind acte de înşelăciune.
De asemenea, nu a fost dovedit nici prejudiciul adus societăţii.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită recursul declarat de pârâtul M.G. împotriva deciziei nr. 88/ COM din 10 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, să modifice Decizia atacată în sensul respingerii apelului declarat de reclamanta Şt.M. împotriva sentinţei nr. 6954/ COM din 24 octombrie 2006 a Tribunalului Constanţa.
În temeiul dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., se va obliga intimata Şt.M. la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată către recurentul M.G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul M.G. împotriva deciziei nr. 88/ COM din 10 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică Decizia atacată în sensul că respinge apelul declarat de reclamanta Şt.M. împotriva sentinţei nr. 6954/ COM din 24 octombrie 2006 a Tribunalului Constanţa.
Obligă intimata Şt.M. la 200 lei cheltuieli de judecată către recurentul M.G.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 318/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 321/2008. Comercial → |
|---|
