ICCJ. Decizia nr. 350/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 350/2008
Dosar nr. 1824/85/2006
Şedinţa publică din 5 februarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Sibiu, la 29 martie 2006, reclamanta SC T.T.T. SRL Sibiu a cerut obligarea pârâtei SC E.G. SRL Cluj Napoca:
- să execute obligaţiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare nr. MF 2845 din 2 noiembrie 2005, respectiv de a livra un transformator trifazic cu răşină, în locul celui cu ulei livrat;
- să plătească 316.152 RON, penalităţi de întârziere în livrare, conform clauzelor contractuale;
La 30 mai 2006, reclamanta şi-a modificat cererea în sensul că a solicitat, rezoluţiunea contractului încheiat cu pârâta determinat de nerespectarea obligaţiilor asumate, renunţând la cererea de obligare la executarea contractului.
De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 32.000 Euro, preţul încasat şi plata sumei de 32.000 Euro, penalităţi de întârziere.
În apărare, pârâta a invocat tardivitatea cererii de modificare a acţiunii iar pe fond respingerea ca nefondată.
Tribunalul Sibiu, secţia comercială şi contencios-administrativ, prin sentinţa nr. 1871 din 27 septembrie 2006, a respins excepţia tardivităţii acţiunii modificatoare.
Pe fond, acţiunea a fost admisă, constatându-se rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare MF 2845 din 2 noiembrie 2005 încheiat de părţi, iar pârâta a fost obligată să restituie suma de 113.920 lei preţul produselor, la plata sumei de 113.920 lei, penalităţi de întârziere în plată, cu 13.340,50 lei, cheltuieli de judecată. Instanţa a luat act de renunţarea la judecata petitului privind obligarea la executarea contractului.
Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei instanţei de fond a fost admis de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, de contencios-administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 22/ A din 16 februarie 2007, sentinţa atacată fiind schimbată în parte în sensul respingerii acţiunii în ce priveşte constatarea rezoluţiunii contractului intervenit între părţi şi obligării pârâtei la restituirea preţului în sumă de 113.920 lei şi a penalităţilor de întârziere în plată în sumă de 113.920 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată în prima instanţă. A fost menţinută sentinţa în ce priveşte renunţarea reclamantei la obligarea pârâtei la executarea contractului.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa de apel a considerat criticabilă soluţia de rezoluţiune a contractului şi de obligare la plata penalităţilor de întârziere şi de restituire a preţului printr-o interpretare eronată a probelor administrate şi aplicarea greşită a art. 969, 1020, 1021 şi 1073 C. civ.
Împotriva acestei ultime hotărâri, reclamanta a declarat recurs în temeiul art. 7 şi 9 C. proc. civ, formulând următoarele critici:
- aplicarea greşită a art. 969, art. 1020, art. 1021 şi art. 1073 C. civ.;
- instanţa de apel a ignorat dovezile din care rezultă culpa pârâtei pentru nerespectarea obligaţiilor asumate de livrare a transformatorului în răşină şi anume, notificările din 6 martie 2006, din 10 martie 2006 şi 15 martie 2006 prin care se solicită livrarea produsului contractat;
- penalităţile de întârziere îşi au temei în clauza penală din contract şi acestea se datorează independent de rezoluţiunea contractului.
Recursul este întemeiat şi urmează să fie admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 2485 din 2 noiembrie 2005 pârâta SC E.G. SRL Cluj-Napoca s-a obligat să livreze reclamantei SC T.T.T. SRL Sibiu un post transformare 630 KVA 20/2.4 KV la preţul de 32.000 Euro, conform anexei 1, în termen de 3 săptămâni de la intrarea în vigoare a contractului.
Prin anexa 1 la contract, părţile au convenit „ca şi soluţie provizorie postul de transformare va fi echipat cu transformator trifazic în ulei 630 KVA, urmând a fi înlocuit cu cel în răşină în termen de 8 săptămâni".
Este necontestat că nu s-a îndeplinit obligaţia asumată prin anexa 1 la contract în sensul livrării transformatorului în răşină.
Utilajul urma să fie recepţionat de părţi conform art. 16 din contract, iar ambalarea pentru transport era în sarcina furnizorului.
Se reţine că beneficiarul nu a fost convocat la recepţie şi livrarea nu s-a efectuat.
În această situaţie, la expirarea celor 8 săptămâni stabilite ca termen limită de livrare, beneficiara reclamantă cu adresa din 6 martie 2006 a solicitat livrarea la data de 12 martie 2006, având front de lucru asigurat.
La 10 martie 2006, beneficiara a notificat disponibilitatea de a se prezenta la furnizare pentru ridicarea la 12 martie 2006 a transformatorului.
O nouă revenire, în acelaşi sens, a ridicării transformatorului este făcută de beneficiar la 15 martie 2006.
Toate aceste demersuri au rămas fără răspuns, aşa încât reţinerea instanţei de apel în sensul că nelivrarea utilajului este imputabilă beneficiarei care nu a comunicat modalitatea de predare şi data predării nu este conformă cu probele dosarului.
Ca urmare, este pe deplin, aplicabilă rezoluţiunea contractului, pârâta debitoarea obligaţiei neîndeplinite fiind culpabilă de neexecutarea contractului.
Potrivit art. 1020 C. civ., condiţia rezolutorie este subînţeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de către una din părţi.
În speţă, pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată de a înlocui transformatorul cu ulei cu unul cu răşină aşa cum se obligase prin anexa 1 la contract.
Nu s-au prevăzut în contract obligaţii ale beneficiarei privind operaţia de înlocuire iar furnizoarea nu a făcut dovada că a cerut ulterior beneficiarei anumite detalii necesare îndeplinirii obligaţiei sale.
Ca urmare, întemeiat instanţa de fond a reţinut rezoluţiunea contractului precum şi cererea de restituire a preţului cu penalităţi contractuale conform clauzei penale.
Aşa fiind, recursul urmează să fie admis, Decizia atacată să fie modificată în sensul respingerii apelului.
În temeiul art. 274 C. proc. civ., intimata pârâtă urmează să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată, şi anume 2590 lei taxa de timbru şi 18571 lei, onorariu de avocat în apel şi recurs, conform chitanţelor depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC T.T.T. SRL Sibiu împotriva deciziei nr. 22/ A din 16 februarie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, de contencios-administrativ şi fiscal.
Modifică Decizia recurată şi respinge apelul pârâtei SC E.G. SRL Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 1871/C/2006 a Tribunalului Sibiu.
Obligă pe intimată la plata sumei de 18571 lei cheltuieli de judecată, onorariu în apel şi recurs şi 2590 lei taxă de timbru în favoarea recurentei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 348/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 354/2008. Comercial → |
|---|
