ICCJ. Decizia nr. 3664/2008. Comercial. Obligatia de a face. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3664/2008
Dosar nr. 17448/3/2006
Şedinţa publică de la 4 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 8383 din 16 octombrie 2006 a respins ca nefondată acţiunea reclamantei As. P., sector 1 Bucureşti prin care a cerut obligarea pârâtei SC A.N. SA Bucureşti de a emite avizul tehnic favorabil privind montarea contorului de branşament pentru măsurarea consumului de apă rece la punctul de livrare, respectiv la limita de proprietate dintre reţeaua publică şi instalaţiile interioare aferente imobilului pentru măsurarea directă a consumului de apă rece, reţinând aplicarea dispoziţiilor legale în materie.
Prin Decizia comercială nr. 525 din 7 noiembrie 2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanţei de fond.
În pronunţarea acestei hotărâri Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă că terenul aferent imobilului ar putea permite amplasarea unui cămin de branşament, cu aplicarea dispoziţiilor art. 36 alin. (3) din H.C.G.M.B. nr. 157/2007.
Împotriva menţionatei decizii, reclamanta As. P., sector 1 Bucureşti a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor şi admiterea acţiunii sale.
În criticile formulate recurenta reclamantă susţine în esenţă că soluţia instanţei de apel este greşită în raport de dispoziţiile legale aplicabile în speţă şi de probele administrate în cauză din care rezultă că este posibilă montarea contorului la subsolul imobilului, căminul de branşament realizat în noiembrie 2007 de SC A.N. SA Bucureşti aflându-se în afara limitei proprietăţii, pe teren aparţinând domeniului public, contrar reglementărilor în vigoare.
Pe parcursul soluţionării recursului recurenta a depus un set de hotărâri judecătoreşti privind soluţionarea unui caz similar.
Prin întâmpinare intimata pârâtă a invocat nulitatea recursului întrucât el nu se sprijină pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe fond, respingerea recursului ca rămas fără obiect întrucât în octombrie 2007 s-a montat contorul de apă ce formează obiectul litigiului, iar în subsidiar, ca nefondat întrucât H.C.G.M.B. nr. 157/2005 a devenit caducă faţă de aprobarea noului Regulament-cadru privind serviciul de alimentare cu apă şi canalizare în 2007.
Asupra nulităţii recursului Curtea s-a pronunţat la termenul de astăzi.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin acţiunea formulată la 16 mai 2006 recurenta-reclamantă a solicitat obligarea intimatei pârâte SC A.N. SA de a emite avizul tehnic favorabil pentru montarea contorului de branşament pentru măsurarea consumului de apă rece în interiorul imobilului, respectiv la limita de proprietate dintre reţeaua publică şi instalaţiile interioare aferente blocului.
Este adevărat că pe parcursul soluţionării cauzei, chiar şi în recurs, reclamanta a solicitat ca montarea contorului să se facă în locul solicitat, omiţând faptul că a investit instanţa de fond cu o cerere privind emiterea unor avize.
Cum în căile de atac nu se poate schimba obiectul pricinii Curtea va analiza legalitatea deciziei din apel prin prisma obiectului ce a format obiectul judecăţii.
Deşi intimata a susţinut că recursul ar fi rămas fără obiect întrucât în octombrie 2007 recurenta a achiesat la montarea contorului de branşament într-un amplasament însuşit de recurentă, Curtea reţine că recursul are obiect în raport de criticile formulate privind greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) din H.C.G.M.B. nr. 157/2005.
Potrivit acestor dispoziţii, în vigoare la data promovării acţiunii, instalarea contorului în subsolul imobilului se putea face cu acordul proprietarului, cu respectarea cerinţei privind vizibilitatea şi degajarea părţii din branşamentul situat în amonte de apometru, pentru a se putea facilita accesul operatorului serviciului în caz de avarie.
Cum imobilul recurentei nu a oferit o astfel de posibilitate, subsolul fiind format din boxe aparţinând proprietarilor apartamentelor, situaţie recunoscută astăzi implicit de recurentă prin reprezentantul său care a solicitat amplasarea pe culoarul blocului, Curtea apreciază că în mod legal şi temeinic s-a apreciat că pârâta nu poate fi obligată să emită avizele tehnice conform solicitării recurentei.
În consecinţă Curtea apreciază că instanţa de apel a făcut o corectă aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale motiv pentru care va respinge recursul reclamantei ca nefondat, cu atât mai mult cu cât pe parcursul soluţionării apelului recurenta a recepţionat la 23 octombrie 2007 (filele 83-84 recurs) lucrările de executare şi montare a unui nou branşament efectuat de SC A.N. SA.
Întrucât intimata a solicitat prin întâmpinare cheltuielile de judecată pe care le-a şi dovedit (cu actele aflate la filele 92-93 recurs) Curtea va obliga recurenta în temeiul dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. la plata acestora, suma reprezentând onorariul avocatului ales, semnatar al întâmpinării, cu mandat în dosar (fila 45).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta As. P. Bucureşti împotriva Deciziei nr. 525 din 7 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-V-a comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 2.246,24 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC A.N. SA Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 4 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3628/2008. Comercial. Reziliere contract.... | ICCJ. Decizia nr. 3665/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
