ICCJ. Decizia nr. 534/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 534/2008
Dosar nr. 53/32/2007
Şedinţa publică din 14 februarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3187 din 1 noiembrie 2006 pronunţată în dosar nr. 3458/2006 al Tribunalului Neamţ, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins ca fiind inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanta SC C.M. Piatra Neamţ împotriva pârâţilor Municipiul Piatra Neamţ şi SC P. SA Piatra Neamţ.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că solicitarea reclamantei de a se constata în temeiul art. 111 C. proc. civ., că este proprietara unei magazii în suprafaţă de 21 mp. situată administrativ în municipiul Piatra Neamţ, Piaţa 22 Decembrie este nefondată deoarece construcţia a fost edificată fără existenţa autorizaţiei prevăzute în acest sens de Legea nr. 50/1991. Pentru acest considerent, obiectul dedus judecăţii este ilicit iar interesul urmărit de reclamantă nu este legitim întrucât urmăreşte eludarea legii, de asemenea nu sunt îndeplinite nici cerinţele art. 111 C. proc. civ., acţiunea fiind prin urmare, inadmisibilă.
Apelul declarat de reclamantă a fost respins, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 17 din 20 februarie 2007 pronunţată în dosar nr. 53/32/2007 al Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Instanţa de control judiciar în argumentarea soluţiei pronunţate a reţinut că tribunalul în urma unei corecte analize a actelor dosarului a respins acţiunea ca fiind inadmisibilă, deoarece reclamanta are posibilitatea de a cere realizarea dreptului în condiţiile prevăzute de Legea nr. 50/1991 cerere care însă nu a fost formulată. Raportat la această stare de fapt, administrarea altor probe nu era utilă, motiv pentru care s-a respins şi critica referitoare la încălcarea dreptului la apărare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC C.M. Piatra Neamţ criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor, după prezentarea stării de fapt şi a probelor existente la dosar recurenta invocă faptul că, contrar celor reţinute de ambele instanţe, acţiunea în constatarea dreptului de proprietate este nu doar admisibilă dar este şi singura posibilitate de reglementare a situaţiei juridice a acestei construcţii.
Astfel, arată recurenta, este eronată concluzia instanţelor în sensul că în realitate se urmăreşte eludarea dispoziţiilor Legii nr. 50/1991, deoarece construcţia din litigiu a fost edificată cu avizele tuturor comisiilor de specialitate ale consiliului local, a fost achitat impozitul aferent anilor 1995 - 2006, singura problemă constând în omisiunea sa de a solicita eliberarea autorizaţiei de construire. În prezent o atare cerere nu mai poate fi formulată cu succes deoarece prin H.C.L. nr. 397/2006 a C.L. Piatra Neamţ s-a decis să nu se mai elibereze astfel de autorizaţii pentru construcţiile mai vechi de doi ani, cum este şi cazul celei din speţă, însă aceeaşi hotărâre prevede posibilitatea formulării acţiunii în instanţă pentru construcţiile edificate cu mai mult de doi ani în urmă, pe terenul privat al investitorului, iar pentru cele construite pe terenul municipiului se propune demolarea.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul Municipiul Piatra Neamţ a solicitat respingerea recursului deoarece construcţia a fost edificată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 50/1991.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate raportat la prevederile art. 2 – art. 7 din Legea nr. 50/1991 art. 111 C. proc. civ. şi art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., Curtea constată că este nefondat, respingându-l ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi în continuare expuse.
Conform art. 111 C. proc. civ., admisibilitatea acţiunii în constatare este condiţionată de imposibilitatea promovării unei acţiuni în realizarea dreptului.
Din această perspectivă, corect au reţinut ambele instanţe că reclamanta poate cere realizarea dreptului său în condiţiile prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.
Cu alte cuvinte reglementarea situaţiei juridice a construcţiei din litigiu poate avea loc doar pe calea unei acţiuni în realizare dacă sunt respectate condiţiile speciale, incluzând printre altele şi existenţa autorizaţiei de construire, prevăzute de acest act normativ şi nu pe calea dispoziţiilor din dreptul comun, respectiv art. 111 C. proc. civ.
De altfel, impedimentul invocat de recurentă în promovarea unei acţiuni în realizare şi anume, existenţa unei hotărâri a consiliului local prin care s-a decis să nu se mai elibereze autorizaţii de construire pentru construcţiile mai vechi de doi ani nu poate fi interpretat în sensul că acţiunea în constatare este admisibilă.
În concluzie, reţinând că recurenta interpretând eronat dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., formulează critici nefondate, iar Decizia atacată este legală aceasta va fi menţinută ca atare, ca efect al respingerii recursului, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC C.M. Piatra Neamţ împotriva deciziei nr. 17 din 20 februarie 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 533/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 536/2008. Comercial → |
|---|
