ICCJ. Decizia nr. 486/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 486/2008
Dosar nr. 3808/2/2007
Şedinţa publică din 12 februarie 2008
Asupra recursului, din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 232 din 22 noiembrie 2007, Secţia a VI-a Comercială a Curţii de Apel Bucureşti respinge cererea de revizuire formulată de revizuienţii A.G. şi A.E. împotriva sentinţei comerciale nr. 84 din 14 august 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în dosar nr. 1038/2003, în contradictoriu cu intimata P.N. în dosarul nr. 7045/2/2007 conexat la dosarul nr. 3808/2/2007, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; respinge cererile de revizuire formulate în dosarele conexate nr. 3808/2/2007 şi 7045/2/2007 de către revizuienţii A.G. şi A.E. împotriva sentinţei comerciale nr. 84 din 14 august 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în dosar nr. 1038/2003, în contradictoriu cu intimaţii A.V.A.S. şi C.P.T. ca nefondate; respinge cererea revizuienţilor, având ca obiect obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondate; respinge cererea revizuienţilor, având ca obiect obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă curtea a reţinut, în esenţă, că A.G. şi A.E. şi-au întemeiat cererile de revizuire pe dispoziţiile art. 322 pct. 4 şi 5 C. proc. civ., însă înscrisurile depuse la dosar nu îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de dispoziţiile procedurale precitate.
Revizuienţii au formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 232/2007, în temeiul art. 304 pct. 6; pct. 7; pct. 8; pct. 9 C. proc. civ., solicitând trimiterea cauzei la Curtea de Apel Bucureşti în vederea rejudecării fondului.
În motivarea recursului se susţine, în esenţă, că:
1. Instanţa de fond nu a exercitat rol activ şi nu a stăruit pentru a soluţionarea amiabilă a cauzei conform art. 129 C. proc. civ., motiv de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 6;
2. Instanţa de fond nu a motivat hotărârea „în fapt şi în drept" motiv prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
3. Instanţa de fond a pronunţat o hotărâre prin interpretarea greşită a actului dedus judecăţii şi a schimbat natura şi înţelesul lămurit şi vădit îndoielnic al acestuia, iar sentinţa este nelegală având în vedere că a efectuat o analiză formală, deficitară şi subiectivă a probelor din dosar, motiv prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
4. Curtea de apel a pronunţat o hotărâre „lipsită de temei legal şi cu încălcarea greşită a legii" respectiv a art. C. civ.: 1993; 948; 973; 966; 969; 1772; art. 372 C. proc. civ.; art. 13 alin. (3) din OUG nr. 51/1998 aprobată prin Legea nr. 409/2001; art. 3.2 din contractul de cesiune de creanţă nr. 933200 din 2 decembrie 1999, motiv de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata A.V.A.S. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat, deoarece înscrisurile invocate de revizuienţi nu sunt acte noi conform dispoziţiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs şi susţinerile din întâmpinare, constată că în al doilea motiv de recurs se critică sentinţa pentru că nu a fost motivată „în fapt şi în drept" pentru ca în motivul următor (nr. 3) să se susţină că curtea de apel „a efectuat o analiză formală, deficitară, subiectivă a probelor din dosar" ceea ce demonstrează o ambiguitate a motivării recursului şi o critică nelegală şi procausa a sentinţei.
Totuşi, analizând sentinţa în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, curtea de apel a motivat amplu şi pertinent neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 322 pct. 4 de hotărârile judecătoreşti invocate precum şi neîndeplinirea condiţiilor privind descoperirea unor înscrisuri doveditoare reţinute de partea adversă conform art. 322 pct. 5 C. proc. civ., referitoare la înscrisurile anexate sau invocate în cererile de revizuire, şi în consecinţă aceste două motive de recurs sunt nefondate.
Primul motiv de recurs, referitor la încălcarea art. 129 C. proc. civ., de către judecător este, de asemenea, nefondat deoarece nu poate constitui motivul de casare potrivit art. 304 pct. 6 C. proc. civ., cum opiniază recurenţii, căci art. 304 pct. 6 C. proc. civ., se referă expres la cazul în care instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, iar revizuienţii nu au susţinut acest lucru.
În fine, al patrulea motiv de recurs este, de asemenea, nefondat, deoarece revizuienţii susţin în mod nelegal că s-au aplicat greşit dispoziţiile legale ale Codului civil şi al celorlalte acte normative precitate, deoarece obiectul cererii de revizuire îl constituie analiza îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 322 pct. 4 şi 5 C. proc. civ., de către înscrisurile depuse la dosar sau invocate de revizuienţi şi nicidecum reaprecierea aplicării actelor normative sau dispoziţiilor legale din Codul civil sau codul de procedură civilă cu ocazia soluţionării pe fond a dosarelor în care s-au pronunţat hotărârile atacate cu revizuire.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte constată că motivele de recurs sunt nefondate şi în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A.G. şi A.E. împotriva sentinţei nr. 232 din 22 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 485/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 488/2008. Comercial → |
|---|
