ICCJ. Decizia nr. 547/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 547/2008
Dosar nr. 3447/1/2007
Şedinţa publică din 14 februarie 2008
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC S. SA Brazi prin acţiunea introductivă a chemat în judecată pe pârâta S.N.P. P. SA, sucursala P., solicitând anularea deciziei de anulare a protocolului din data de 20 aprilie 2002, a deciziei de adjudecare la licitaţia publică a executării operării vagoanelor C.F.R. şi rampelor de încărcare-descărcare din sucursala P. şi a contractului încheiat de pârâtă cu SC G.F.R. SA Bucureşti.
Tribunalul Prahova, prin încheierea din 25 aprilie 2002, a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă şi a SC G.F.R. SA.
Pârâta S.N.P. P. SA, sucursala P., prin cerere reconvenţională a solicitat anularea protocolului nr. 9383 din 20 aprilie 2002 pentru viciu de consimţământ.
Prin sentinţa civilă nr. 2394 din 23 septembrie 2002 Tribunalul Prahova a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 8823 din 25 iunie 2004, a admis în parte acţiunea reclamantei SC S. SA Ploieşti, a anulat Decizia nr. 259/ CG din 29 aprilie 2002 de anulare a protocolului din data de 24 aprilie 2002 încheiat între reclamantă şi pârâta S.N.P. P. SA, a anulat hotărârea nr. 101 din 16 aprilie 2002 de adjudecare a licitaţiei publice în favoarea pârâtei SC G.F.R. SA, a anulat contractul nr. 68 din 28 mai 2002 încheiat între pârâte, a respins cererea privind obligarea pârâtei S.N.P. P. SA să încheie actul adiţional între părţile semnatare ale protocolului din 20 aprilie 2002 şi a luat act de renunţarea la judecata cererii reconvenţionale.
Prin Decizia nr. 206 din 17 aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins, ca nefondate, apelurile părţilor declarate împotriva hotărârii instanţei de fond.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 650 din 12 februarie 2007, a admis recursul declarat de pârâtele SC P. SA, sucursala P. şi SC P. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 206 din 17 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, pe care a modificat-o, a admis apelul declarat de aceleaşi pârâte împotriva sentinţei comerciale nr. 8823 din 25 iunie 2004 a Tribunalului Bucureşti pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins acţiunea reclamantei, menţinându-se restul dispoziţiilor deciziei.
Împotriva deciziei nr. 650 din 12 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a formulat contestaţie în anulare SC S. SA com. Brazi, jud. Prahova, în temeiul art. 318 C. proc. civ., solicitând în concluzie admiterea contestaţiei, anularea deciziei din recurs şi stabilirea unui termen pentru rejudecarea recursului.
În criticile formulate contestatoarea susţine că soluţia instanţei supreme este rezultatul unei greşeli materiale faţă de împrejurarea că în motivarea acesteia se invocă elemente care prefigurează o soluţie de admitere a recursului, iar soluţia în dispozitiv a fost de respingere a recursului, soluţie ce contravine celor reţinute în considerentele hotărârii.
Contestatoarea mai susţine că şi reţinerea instanţei în sensul că în contractul pus în discuţie, se prevedea că SC T. se obliga să asigure doar cheltuielile cu personalul, nu angajarea acestuia, este tot rezultatul unei greşeli materiale.
Intimatele SC P. SA Bucureşti şi SC P. SA, sucursala P. au depus întâmpinare la dosar prin care au solicitat respingerea, ca nefondată, a contestaţiei în anulare formulate.
Contestaţia în anulare este nefondată.
Potrivit dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale, sau când instanţa respingând recursul s-au admiţându-l numai în parte a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Analizând susţinerile contestatoarei cu referire la neconcordanţa dintre considerentele şi dispozitivul deciziei invocate, Înalta Curte constată că în cauză nu poate fi vorba de o greşeală materială în sensul legii, întrucât nu se referă la neregularităţi existente care privesc actele de procedură.
Contestatoarea, în realitate, pune în discuţie probleme de fond legate de probele administrate şi de starea de fapt la care se referă litigiul.
Pentru aceleaşi considerente nici al doilea motiv nu poate fi admis, întrucât susţinerea referitoare la clauzele contractului menţionat şi reţinerea instanţei, este tot o problemă de fond, de apreciere a probelor, acesta putând fi considerat ca fiind o greşeală de judecată ce nu poate fi îndreptată pe calea contestaţiei în anulare.
În consecinţă, întrucât motivele invocate nu se încadrează în dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., contestaţia în anulare va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC S. SA Brazi, judeţul Prahova împotriva deciziei nr. 650 din 12 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 546/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 548/2008. Comercial → |
|---|
