ICCJ. Decizia nr. 674/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 674/2008
Dosar nr. 4441/36/2006
Şedinţa publică din 21 februarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată; la data de 20 decembrie 2005, reclamanta SC I. SA a chemat în judecată pe pârâţii J.M. şi J.A.I., solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să se dispună desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2021 din 15 iunie 2005, desfiinţarea contractului de superficie din aceiaşi zi şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, prin obligarea părţilor la predarea terenului liber de orice sarcini.
La data de 20 decembrie 2005 reclamanta şi-a modificat acţiunea în sensul că a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă şi a SC M.T.S. L.G., prin reprezentanta din România, iar în ceea ce priveşte obiectul cauzei a solicitat să se dispună rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, rezilierea contractului de execuţie construcţia nr. 4 din 7 ianuarie 2005, repunerea părţilor în situaţia anterioară prin obligarea pârâţilor la predarea terenului în suprafaţă de 191,8 mp situat în Constanţa liber de orice sarcini şi la radierea din Cartea funciară a contractului de superficie nr. 2022 din 15 iunie 2005.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că între SC I. SA şi soţii J. s-a încheiat la data de 15 iunie 2005 contractul de vânzare-cumpărare sub condiţia rezolutorie autentificat sub nr. 2021 având ca obiect vânzarea de către SC I. SA către soţii J. a terenului în suprafaţă de 19,8 mp situat la adresa arătată.
Pe terenul cumpărat urma ca reclamanta să construiască un imobil în baza contractului de execuţia nr. 4 din 7 ianuarie 2004 şi a contractului de leasing imobiliar nr. A 195 din 26 noiembrie 2004.
După încheierea contractului de leasing imobiliar între pârâta M.T.S.L. în calitate de locator şi pârâţii J. în calitate de utilizatori, s-a încheiat contractul de execuţie construcţia cu plata pe stadii de execuţie nr. 4 din 7 ianuarie 2005 între M.T.S.L. în calitate de beneficiar finanţator, soţii J. în calitate de utilizatori şi SC I. SA în calitate de executori ai construcţiei.
Potrivit clauzelor stipulate în contract beneficiarul M.T.S.L. avea obligaţia achitării construcţiei pe stadii de execuţie la termenele stipulate în contract.
Conform art. 7.2 din contract, în cazul în care beneficiarul întârzie cu mai mult de 45 de zile achitarea sumelor datorate conform contractului, executantul poate rezilia în mod unilateral contractul, fără punere în întârziere.
Prin contractul de vânzare-cumpărare soţii J. s-au obligat ca, în cazul în care finanţatorul M.T.S.L. nu-şi îndeplineşte obligaţiile financiare faţă de SC I. SA, aceste obligaţii cad în sarcina lor, în baza unui act adiţional ce se va încheia în termen de 30 de zile de la notificarea trimisă cumpărătorului privind neexecutarea obligaţiilor financiare de către finanţator. Acest act adiţional nu a fost consemnat de către pârâţii J., deşi au fost notificaţi potrivit contractului.
Tribunalul Constanţa, secţia comercială, prin sentinţa nr. 3842 din 20 iunie 2006, admis în parte acţiunea şa cum a fost modificată şi a respins, ca nefondat, capătul de cerere privind rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare din culpa pârâţilor J.
S-a dispus rezilierea contractului de execuţie construcţie nr. 4 din 7 ianuarie 2005 şi au fost obligaţi soţii J. să predea reclamantei terenul în suprafaţă de 191,8 mp situat în Constanţa str. Brest.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la radierea dreptului de superficie instituit prin contractul de superficie nr. 2022 din 15 iunie 2005.
S-a admis cererea reconvenţională formulată de pârâţi şi s-a dispus rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare teren autentificat sub nr. 2021 din 15 iunie 2005.
S-a dispus obligarea reclamantei-pârâte la restituirea sumei de 506.848.052 lei reprezentând preţul terenului şi a făcut obiectul contractului nr. 2021 din 15 iunie 2006 şi a fost obligată reclamanta către pârâţi la plata sumei de 4.569 lei cheltuieli de judecată şi s-a respins ca inadmisibilă cererea de introducere în cauză a M.T.S.L. în temeiul art. 57 C. proc. civ.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut că între părţile în litigiu s-au stabilit raporturi juridice complexe, prin trei contracte cu obligaţii interdependente.
Potrivit clauzelor inserate în contractul de vânzare-cumpărare a terenului în cazul în care SC M.T.S.L. nu-şi îndeplineşte obligaţiile financiare faţă de SC I. SA aceste obligaţii cad în sarcina utilizatorului respectiv cumpărătorilor pârâţii J..
Deşi reclamanta a notificat cumpărătorilor rezilierea contractului de execuţie a construcţiei urmare falimentului finanţatorului, aceasta nu a menţinut acelaşi preţ al construcţiei, solicitând pârâţilor J. încheierea unui act adiţional în condiţii mai oneroase, deşi pentru a interveni pactul comisoriu obligaţia ce urma a fi preluată de cumpărători trebuia să rămână neschimbată.
În egală măsură, ca efect al rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare a terenului, au fost admise atât cererea principală cât şi cererea reconvenţională privind restituirea prestaţiilor reciproce, respectiv obligarea pârâţilor la predarea către reclamantă a terenului şi obligarea reclamantei la plata către pârâţi a preţului plătit.
S-a apreciat totodată că nu se justifică cererea reclamantei de obligare a pârâţilor la radierea dreptului de superficie în temeiul art. 34 din Legea nr. 7/1996 întrucât nu există o hotărâre irevocabilă de constatare a încetării efectelor contractului de superficie.
Împotriva soluţiei date, au promovat apel părţile în litigiu.
Criticile reclamantei se referă la faptul că modificarea ofertei de contractare nu poate fi interpretată ca o nerespectare a clauzelor contractului, şi apare nejustificată motivarea potrivit căreia nu se poate radia dreptul de superficie din cartea funciară întrucât nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă de constatare a încetării contractului de superficie.
Se mai invocă încălcarea de către instanţă a principiului contradictorialităţii în soluţionarea cererii de intervenţie.
Prin apelul său pârâţii critică sentinţa sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată care trebuiesc diminuate numai la plata taxei de timbru aferentă capătului de cerere privind rezilierea contractului.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 307 din 18 decembrie 2006, a respins apelurile ca nefondate.
S-a reţinut că prin modificarea ofertei de a contracta reclamanta a nerespectat clauzele contractului încălcând dispoziţiile art. 969 C. civ., refuzul pârâţilor de a încheia actul adiţional la contractul de execuţie fiind justificat din moment ce s-a mărit preţul construcţiei deja finalizate.
În ce priveşte radierea dreptului de superficie din cartea funciară instanţa de control financiar a reţinut că potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu mai este notabil, în speţă nefiind îndeplinite aceste condiţii.
S-au înlăturat şi criticile privind încălcarea principiului contradictorialităţii prin repunerea în discuţie a excepţiei inadmisibilităţii cererii de intervenţie, motivat de faptul că nu are interes să critice sentinţa primei instanţe, iar pe de lată parte a renunţat la judecata unui capăt de cerere asemănător.
S-au înlăturat şi criticile pârâţilor, instanţa de apel apreciind că s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 276 C. proc. civ.
Cu petiţia înregistrată la data de 29 ianuarie 2007 reclamanta a declarat recurs împotriva soluţiei instanţei de apel criticile făcând referire la aspecte de nelegalitate fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Astfel, se susţine că modificarea ofertei de contractare nu poate fi interpretată ca o nerespectare a clauzelor contractuale, în condiţiile în care intimaţii nu au înţeles să dea curs notificării adresate în vederea încheierii unui act adiţional la contractul de execuţie construcţie nr. 4/2005, fiind respectate clauzele contractului.
De asemenea, se arată că instanţele au interpretat în mod eronat cererea de radiere din Cartea funciară a dreptului de superficie această cerere fiind formulată urmare repunerii părţilor în situaţia anterioară consecinţa rezoluţiunii contractelor de vânzare-cumpărare şi de execuţie şi nu în temeiul art. 34 din Legea nr. 7/1996 nefiind o acţiune în rectificare în sensul prevăzut de acest text legal.
Consideră recurenta că s-a soluţionat în mod greşit acţiunea formulată împotriva intervenientei M.T.S.L., fără a pune în discuţie contradictorie excepţia inadmisibilităţii.
Recursul este nefondat.
Între părţile în litigiu s-au stabilit raporturi juridice complexe, prin trei contracte, cu obligaţii interdependente cuprinse în toate cele trei convenţii.
Astfel, reclamanta, aşa cum au reţinut şi primele instanţe, a vândut pârâţilor-intimaţi terenul în litigiu teren pe care s-a obligat să construiască un imobil în favoarea beneficiarului –finanţator M.T.S.L., beneficiar care urma să suporte finanţarea construcţiei potrivit contractului de execuţie nr. 4 din 7nianuarie 2005.
Acest imobil urma să intre în folosinţa pârâţilor – intimaţi în calitate de utilizatori în baza contractului de leasing nr. 4 din 7 ianuarie 2005, în vederea realizării acestor contracte fiind instituit în favoarea beneficiarului construcţiei un drept de folosinţă asupra terenului până la sfârşitul contractului de leasing, prin contractul de superficie autentificat sub nr. 2022 din 15 iunie 2005.
Împotriva M.T.S.L. s-a deschis procedura falimentului, astfel că nu şi-a mai respectat obligaţia de finanţator a construcţiei.
În contractul de vânzare-cumpărare a terenului s-a prevăzut că „În cazul în care societatea M.T.S.L. nu-şi îndeplineşte obligaţiile financiare faţă de SC I. SA această obligaţie cade în sarcina utilizatorului din contractul de leasing nr. A 195 din 26 noiembrie 2004 sau cumpărătorilor din prezentul act, în baza unui act adiţional, ce se va încheia în termen de 30 de zile de la notificarea de către SC I. a cumpărătorilor privind neexecutarea obligaţiilor de către Societatea M.T.S.L., act adiţional ce va prevedea un nou grafic de achitare a construcţiei sub sancţiunea desfiinţării prezentului act".
Recurenta a notificat cumpărătorilor – intimaţi rezilierea contractului de execuţie a construcţiei datorită neîndeplinirii obligaţiilor financiare de către M.T.S.L., numai că nu a menţinut acelaşi preţ al construcţiei, solicitând pârâţilor încheierea unui act adiţional în condiţii mai oneroase.
Aşa cum au reţinut şi primele instanţe pactul comisoriu prevăzut de părţi pentru a interveni din culpa intimaţilor impunea ca obligaţia pe care urma să o preia să rămână neschimbată.
Prin poziţia sa reclamanta – recurentă a fost cea care nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, deoarece şi-a modificat oferta de contractare după exprimarea acordului de voinţă a părţilor, situaţie în care s-a făcut o aplicaţiune corectă a dispoziţiilor art. 1020 C. civ.
Cu privire la soluţia de respingere a capătului de cerere privind obligarea intimaţilor de a radia din Cartea funciară dreptul de superficie instituit prin contractul de superficie nr. 2022 din 15 iunie 2006, criticile recurentei urmează a fi înlăturate având în vedere dispoziţiile Legii nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară.
Astfel, potrivit art. 34 din legea precitată, „înscrierile şi radierile efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti definitive şi irevocabilă sau pe cale amiabilă."
Din economia textului precitat rezultă modalitatea de efectuare a unei rectificări în cartea funciară, radierea putând fi efectuată în aceleaşi condiţii.
Nu pot fi reţinute nici criticile privind modul de soluţionare a cererii de chemare în judecată a altor persoane întemeiată pe dispoziţiile art. 57-58 C. proc. civ., având în vedere că reclamanta-recurentă a formulat un capăt de cerere asemănător la care a renunţat astfel că nu se justifică interesul de a ataca hotărârea nedemonstrând ce drepturi i-au fost lezate.
Aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, partea care exercită calea de atac a apelului trebuie să justifice alături de condiţia participării sale la dezbaterea fondului şi un interes în promovarea unei noi faze de judecată.
Argumentele expuse anterior fac ca toate criticile formulate în cererea de recurs să fie înlăturate ca neîntemeiate astfel că văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de declarat de reclamanta SC I. D.C. SA Voluntari împotriva deciziei nr. 307/ COM din 18 decembrie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 591/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 678/2008. Comercial → |
|---|
