ICCJ. Decizia nr. 12/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 12/2009
Dosar nr. 8497/62/2007
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 3987/ S din 5 decembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, în Dosarul nr. 8497/62/2007 s-a anulat ca insuficient timbrată cererea de chemare în judecată introdusă de reclamantul C.L. împotriva pârâţilor G.C., SC D.P.I. SRL, C.A.R.A. Braşov, SC T.E.T.S. SA şi A.P. 121, pentru obligaţie de a face.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că reclamantul, trebuia să timbreze cererea de chemare în judecată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 41,90 lei şi timbru judiciar în sumă de 0,60, însă acesta a achitat doar 4 lei şi respectiv 0,30 lei timbru judiciar.
Împotriva sentinţei a declarat apel, reclamantul susţinând că a achitat taxele de timbru ce i-au fost puse în vedere de instanţă la primul termen de judecată.
Cum instanţa a majorat taxele judiciare şi nu a primit citaţia cu această menţiune şi cum din acest motiv nu s-a prezentat la termenul când cauza a fost soluţionată pe fond, instanţa în mod nelegal a anulat cererea de chemare în judecată ca netimbrată.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe, a fost respins ca nefondat, de Curtea de Apel Braşov prin Decizia nr. 35 din 27 martie 2008.
Instanţa de apel, în argumentarea soluţiei, aşa cum rezultă din considerentele deciziei, a reţinut că, apelantul-reclamant a fost legal citat de prima instanţă să timbreze acţiunea cu 37,90 lei şi 0,3 lei timbru judiciar, procedura realizându-se în conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) C. proc. civ.
Cum nu a dat curs acestei obligaţii legal s-a impus anularea cererii în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
În termen legal împotriva acestei decizii a introdus recurs reclamantul susţinând în esenţă, că greşit s-a constatat că nu a satisfăcut taxele judiciare de timbru, de îndată ce a timbrat cererea de chemare în judecată aşa cum a fost stabilit iniţial de instanţă.
Pe de altă parte a mai susţinut că nu a avut cunoştinţă de suplimentarea taxei de timbru, deoarece nu a fost legal citat, neavând cunoştinţă de termenul de judecată din 5 decembrie 2007.
Recursul este fondat.
Verificând lucrările cauzei, rezultă că iniţial cererea de chemare în judecată introdusă de reclamantă, a fost calificată de instanţa de fond ca o acţiune civilă supusă taxei de timbru de 4 lei.
Recurentul – reclamant a achitat această taxă prin chitanţa aflată la dosar la 6 noiembrie 2007.
Prin încheiere, s-a constatat satisfăcută taxa de timbru, s-a pus în discuţia părţilor calificarea litigiului ca unul comercial în baza art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. şi în raport de această calificare s-a înaintat dosarul secţiei comerciale.
Citarea recurentului-pârât la această secţie pentru termenul din 5 decembrie 2007 s-a făcut cu menţiunea de a achita taxa de timbru de 37,90 lei şi 0,3 lei timbru judiciar.
Menţionarea acestei obligaţii este fără temei legal, deoarece reclamantul-recurent a achitat aşa cum instanţa statuase o taxă de timbru mai mare aceea de 4 lei cât şi timbrul judiciar.
Neobservând acest lucru, instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, anulând ca netimbrată cererea de chemare în judecată.
Confirmând această soluţie, prin menţinerea aplicării greşite a acestei dispoziţii legale, Decizia recurată este afectată, de nelegalitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În consecinţă Înalta Curte, urmează a admite recursul, a casa această decizie şi a trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond respectiv Tribunalului Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul C.L. împotriva Deciziei nr. 35/ A din 27 martie 2008 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Casează Decizia atacată şi sentinţa civilă nr. 398 din 5 decembrie 2007 a Tribunalului Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi trimite cauza pentru soluţionare în fond la acelaşi tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 11/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 121/2009. Comercial → |
|---|
