ICCJ. Decizia nr. 8/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 8/2009
Dosar nr. 1344/57/2007
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 763 din 16 februarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de reclamanta C.N.H. S.A. - Petroşani – E.M. Livezeni şi în consecinţă a casat Decizia nr. 115/ A din 30 iunie 2006 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, şi sentinţa nr. 146/ CA din 22 martie 2006 a Tribunalului Hunedoara, secţia comercială şi a trimis cauza spre rejudecare la tribunal.
În fond după casare, Tribunalul Hunedoara secţia comercială, a respins acţiunea promovată de reclamantă având ca obiect pretenţii reţinând că reclamanta nu a făcut dovada culpei contractuale a pârâtei şi că actul de control întocmit de D.G.F.P. – a Judecătoriei Hunedoara în care nu se indică suma de plată, nu poate conferi drepturi reclamantei şi nici nu-i poate prejudicia pe terţi.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială prin Decizia nr. 6/ A din 25 ianuarie 2008 a respins apelul declarat de reclamantă ca nefondat.
Critica apelantei cu privire la plata nedatorată constând în contravaloarea regiei care se calculează pentru masa caldă, pârâta furnizând personalului reclamantei masă gratuită rece, a fost înlăturată de instanţa de apel, aceasta reţinând că notele de facturare care cuprind şi valoarea regiei de servire a masei au fost verificate şi acceptate fără obiecţiuni de către reclamantă.
În contra deciziei menţionate a declarat recurs reclamanta C.N.H. Petroşani invocând în drept prevederile art. 299 – 316, 2923, 2953 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 1092 C. civ., arătând că părţile au încheiat un contract de prestări servicii, aprecierea instanţei de apel cu privire la inexistenţa lui fiind greşită şi tot greşit i s-a respins cererea cu privire la efectuarea unei expertize contabile.
Intimata S.C. G.I. SRL a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei atacate întrucât nu sunt autorii unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii şi-a îndeplinit numai obligaţia contractuală iar în ce priveşte expertiza, această probă nu a mai fost solicitată după casare cu trimitere.
Recursul este fondat pentru considerentele care urmează:
Potrivit art. 315 C. proc. civ. „în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului".
Prin Decizia de casare pronunţată în primul ciclu procesual, instanţa de recurs casând hotărârile pronunţate care respinseseră acţiunea ca prescrisă a stabilit că în determinarea dreptului la acţiune erau aplicabile prevederile art. 8 din Decretul nr. 167/1958 prin raportare la art. 992 şi 1092 C. civ., dreptul la acţiune fiind născut la data înregistrării procesului - verbal de control, 30 decembrie 2002.
Întrucât prin Decizia de casare s-a statuat că „prin actul de control s-a stabilit că plata nu este datorată" şi că „suma astfel achitată este lipsită de cauză" iar instanţele au procedat la soluţionarea pricinii cu ignorarea celor deja statuate, prin Decizia atacată apreciindu-se că nu sunt întrunite condiţiile art. 1092 C. civ., plata fiind datorată, Înalta Curte va admite recursul, va casa Decizia atacată şi va trimite cauza pentru rejudecare, instanţa de apel urmând a stabili cuantumul sumei datorate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta C.N.H. SA - Petroşani – E.M. Livezeni împotriva Deciziei nr. 6/ A din 25 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, pe care o casează şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 47/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 10/2009. Comercial → |
|---|
