ICCJ. Decizia nr. 1732/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1732/2009
Dosar nr. 8075/118/2007
Şedinţa publică din 3 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 7833 din data de 7 iunie 2001, Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Constanţa şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC S. SA, în contradictoriu cu pârâtele SC R. SRL şi SC P. SA, având ca obiect revendicare, în favoarea Tribunalului Constanţa.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa nr. 9707 din data de 24 decembrie 2003, a respins excepţia de ilegalitate invocată de pârâtele SC P. SA şi SC R. SRL, a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta SC S. SA, în contradictoriu cu pârâtele SC P. SA şi SC R. SRL, a admis cererea de interes alăturat reclamantei-pârâte SC S. SA, formulată de intervenientul Ministerul Industriei şi Comerţului, a obligat pârâtele SC P. SA şi SC R. SRL să lase reclamantei SC S. SA în deplină proprietate şi posesie terenul situat în Constanţa, în suprafaţă de 2.350,70 mp; a obligat pârâta SC R. SRL să ridice construcţiile executate pe terenul proprietatea reclamantei sau să suporte cheltuielile pentru ridicarea acestora; a constatat nulitatea parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3212 din 1 octombrie 1999 încheiat de pârâte numai în ce priveşte suprafaţa de 2.350,70 mp teren; a respins capătul de cerere privind constatarea nulităţii parţiale a actelor adiţionale nr. 2 din 1 ianuarie 1993 şi nr. 3 din 30 iunie 1993 încheiate de pârâte, ca rămase fără obiect; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei SC R. SRL la plata daunelor cominatorii; a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta-reconvenţională SC R. SRL, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă SC S. SA, ca nefondată; a obligat pârâta SC R. SRL la plata sumei de 5.458.600 lei şi pârâta SC P. SA la plata sumei de 3.833.600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamanta SC S. SA
Împotriva evocatei sentinţe a formulat cerere de revizuire pârâta SC R. SRL
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa nr. 1232 din data de 14 mai 2008, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de SC S. SA şi, în consecinţă, a respins cererea de revizuire a sentinţei Tribunalului Constanţa nr. 9707 din 24 decembrie 2003, promovată de revizuienta SC R. SRL, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că temeiul juridic al cererii de revizuire este art. 322 pct. 6 C. proc. civ., pe care îl pot invoca numai persoanele calificate de text şi numai dacă au participat la judecată în calitate de părţi, astfel că, în speţă, revizuienta nu este subiect activ şi, deci, nu putea solicita revizuirea sentinţei Tribunalului Constanţa nr. 9707/2003.
Revizuienta a solicitat admiterea căii de atac în retractare în numele şi pentru intimata SC P. SA, astfel că nu o poate legitima procesual în raport cu menţionatul text legal.
Prin cererea de revizuire, SC R. SRL a solicitat admiterea cererii de revizuire şi schimbarea, în tot, a hotărârii, în sensul respingerii acţiunii formulate de SC S. SA, în temeiul art. 322 alin. (6) C. proc. civ., având în vedere că, atât statul cât şi SC P. SA, societate de utilitate publică cu capital majoritar de stat, aflată în lichidare judiciară nu au fost apăraţi deloc, în fapt, fiind apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia nr. 183 din data de 13 noiembrie 2008, a respins apelul revizuientei SC R. SRL, împotriva sentinţei Tribunalului Constanţa nr. 1232 din data de 14 mai 2008, în contradictoriu cu intimaţii SC P. SA prin lichidator F. & F.I.C. I.P.U.R.L. Constanţa, SC S. SA Bucureşti, M.E.F. şi A.V.A.S., ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că, în aplicarea textului legal invocat drept temei al cererii de revizuire, respectiv, art. 322 pct. 6 C. proc. civ., în speţa de faţă, nu se poate identifica cine are calitate procesuală activă pentru a invoca lipsa de apărare sau apărarea cu viclenie; de asemenea, instanţa de apel a apreciat că din dispoziţiile art. 324 pct. 5 C. proc. civ., este clară intenţia legiuitorului de a deschide calea revizuirii doar pentru persoanele împotriva cărora s-a pronunţat o hotărâre nefavorabilă ca urmare a lipsei de apărare sau apărării cu viclenie.
Totodată, faţă de formularea de către revizuientă a unui nou motiv de revizuire circumscris pct. 5 al art. 322 C. proc. civ., având în vedere că procedura insolvenţei faţă de SC P. SA a fost închisă, instanţa de apel a reţinut că nelegala citare ori lipsa de apărare poate fi invocată exclusiv de către societatea în cauză.
Instanţa de apel a considerat, de asemenea, că, în apel, conform art. 294 alin. (1) C. proc. civ., nu se pot face cereri noi, aşa fiind nu se poate invoca un nou motiv de revizuire întemeiat pe un alt text legal, apelanta putând formula o nouă cerere de revizuire pe noul temei spre adresare instanţei competente şi că, nici invocarea la fond a art. 322 pct. 5 C. proc. civ. pe care prima instanţă nu s-a pronunţat, nu are relevanţă, atâta timp cât nu constituie un motiv de apel, distinct precizat în cererea de apel formulată în scris, întrucât instanţa de apel se pronunţă numai în limitele învestirii.
Împotriva deciziei pronunţate în apel a formulat recurs revizuienta SC R. SRL, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de pct. 5, 8, 9 şi 7 ale art. 304 C. proc. civ.
Recurenta a arătat, în esenţă, că instanţa trebuia să dispună citarea în cauză exclusiv a SC P. SA, astfel că rezultă nulitatea prevăzută de art. 105 alin. (2) raportat la art. 85 şi art. 87 alin. (2) C. proc. civ.
Recurenta a mai arătat că instanţa de apel trebuia să constate incidenţa art. 105 alin. (2) C. proc. civ. în sensul că, potrivit art. 85 din acelaşi cod, SC P. SA nu a fost legal citată nici în faţa instanţei de fond nici în faţa instanţei de apel, aşa încât nu s-a putut apăra în condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 6 C. proc. civ.
Recurenta a mai arătat că, întrucât, prin închiderea procedurii de reorganizare judiciară a SC P. SA, aceasta apare ca o societate cu capital majoritar de stat, şi potrivit art. 131 din Constituţie, statul poate fi apărat de orice persoană care justifică un interes legitim.
Recurenta, în raport cu menţionatele învederări, apreciază că justifică acest legitim interes, prin hotărârea supusă revizuirii, dispunându-se anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate a SC P. SA, cu consecinţe pentru statul român, ca acţionar şi debitor majoritar, a pierderii unei suprafeţe de teren de 5.365 mp, anularea, deopotrivă, a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între SC P. SA şi SC R. SRL (cumpărătoare) a suprafeţei de teren de 2.592 mp.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru reluarea judecăţii, în contradictoriu cu SC P. SA
Recursul este nefondat.
Cererea de chemare în judecată iniţială a fost formulată de reclamanta SC S. SA, în contradictoriu cu pârâtele SC R. SRL şi SC P. SA.
Tribunalul Constanţa a soluţionat în primă instanţă acţiunea introductivă formulată de reclamanta SC S. SA, în contradictoriu cu pârâtele SC P. SA şi SC R. SRL.
Soluţia dată în primă instanţă a fost supusă revizuirii la cererea revizuientei-pârâte SC R. SRL, în temeiul art. 322 pct. 6 C. proc. civ., revizuienta arătând că, atât statul cât şi pârâta SC P. SA, societate de utilitate publică cu capital majoritar de stat, în lichidare judiciară, nu au fost apăraţi, în fapt, fiind apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi.
Potrivit evocatului text legal, revizuirea unei hotărâri definitive se poate cere dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere.
Cererea de revizuire a fost respinsă, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Apelul declarat de către revizuienta SC R. SRL, împotriva hotărârii pronunţate în revizuire a fost respins, ca nefondat, reţinându-se, în primul rând, în mod corect, lipsa de incidenţă a dispoziţiilor art. 322 pct. 6 C. proc. civ., pe care revizuienta şi-a întemeiat cererea de revizuire, prin raportare la art. 324 pct. 5 C. proc. civ.
Potrivit evocatelor texte legale, revizuirea unei hotărâri definitive se poate cere dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere. Dispoziţiile art. 324 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. statuează că, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 6 din acelaşi cod, termenul de revizuire – de o lună – se socoteşte, de la comunicarea hotărârii definitive STATULUI ori CELORLALTE PERSOANE DE DREPT PUBLIC SAU DE UTILITATE PUBLICĂ.
Aşadar, din examinarea cerinţelor art. 322 pct. 6 C. proc. civ. rezultă calificarea precisă de către aceste texte legale a persoanelor ce pot invoca drept motiv de revizuire a unei hotărâri definitive lipsa totală de apărare ori apărarea cu viclenie şi anume: – statul; - alte persoane juridice de drept public sau - de utilitate publică, - sub condiţia imperativă de a fi fost părţi în hotărârea a cărei revizuire s-a cerut.
În consolidarea dispoziţiilor art. 322 pct. 6 C. proc. civ. sunt de subliniat şi dispoziţiile art. 324 alin. (1) pct. 5 din acest cod care fac trimitere expresă şi strictă la subiectele de drept care au calea revizuirii unei hotărâri definitive, motivată fie de lipsa totală de apărare, fie de apărarea cu viclenie: - statul; alte persoane juridice de drept public sau - de utilitate publică şi care au avut calitatea de părţi în proces.
Aşa fiind, încercarea extinderii dispoziţiilor art. 322 pct. 6 C. proc. civ. peste limitele acestor dispoziţii imperative nu poate fi justificată, cum greşit a înţeles recurenta-revizuientă.
În speţa de faţă, recurenta – apelantă – revizuientă – pârâtă SC R. SRL nu a avut calitatea de reprezentant al statului şi nici nu s-a încadrat în categoria persoanelor juridice de drept public sau de utilitate publică spre a fi îndrituită să formuleze cerere de revizuire în considerarea motivului prevăzut de pct. 6 al art. 322 C. proc. civ.
În consecinţă, cum textele legale menţionate pe care recurenta – revizuientă a înţeles să îşi argumenteze, în drept, cererea de revizuire şi apărările ulterioare, nu pot fi extrapolate, acestea fiind de strictă interpretare, având o precisă aplicare, vizând subiecte de drept clar determinate, Înalta Curte urmează a constata că instanţele inferioare au pronunţat hotărâri cu respectarea legii, astfel că nu există motive de nelegalitate care să conducă la admiterea recursului formulat în cauză.
Nu pot fi primite nici celelalte critici formulate în recurs de către revizuientă, potrivit cărora pârâta SC P. SA, societate cu capital majoritar de stat -, după încetarea stării sale de insolvenţă, nu s-a putut apăra în condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 6 C. proc. civ., datorită nelegalei citări a acesteia, prin fostul său lichidator, întrucât, acest motiv de revizuire poate fi invocat şi dezvoltat numai de către partea litigantă direct lezată, respectiv, în prezenta pricină, exclusiv de către pârâta SC P. SA, nicidecum de către o altă parte, cum eronat a înţeles recurenta-revizuientă.
În concluzie, pentru considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul declarat în cauză, ca nefondat.
Aşa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de revizuienta SC R. SRL Constanţa, împotriva deciziei Curţii de Apel Constanţa nr. 183 din 13 noiembrie 2008, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1722/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1752/2009. Comercial → |
|---|
