ICCJ. Decizia nr. 1778/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1778/2009
Dosar nr. 323/118/200.
Şedinţa publică din 5 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.I.F. Transilvania SA a chemat în judecată societatea N.O. SA şi a solicitat ca prin hotărârea care se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a A.G.E.A. din 8 august 2006, iar în subsidiar anularea aceleiaşi hotărâri cu plata cheltuielilor de judecată. În argumentarea acţiunii s-a susţinut că la data de 8 august 2006 s-a aprobat prin A.G.E.A., cesiunea pachetului de acţiuni deţinut de pârâtă la societăţile L.E. SA, SC R.E. SA şi SC G.P.S. SRL, către fiecare societate, în parte, stabilirea datei de identificare a acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii, respectiv împuternicirea preşedintelui Consiliului de administraţie al societăţii pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii. Potrivit reclamantei aceste măsuri sunt contrare legii datorită încălcării dispoziţiilor art. 966 C. civ., cauza hotărârii fiind falsă. S-a mai invocat încălcarea Legii nr. 31/1990, art. 65, art. 117 alin. (7) şi (8) cât şi a Legii nr. 297/2004.
Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, prin sentinţa nr. 159/Com din 31 octombrie 2007, a respins acţiunea reţinând în considerente că în cauză s-a cerut nulitatea absolută a A.G.E.A. datorită unor presupuse conivenţe a acţionarilor care au votat pentru cesiunea acţiunilor cu scopul de a nesocoti sentinţa prin care s-a dispus anularea A.G.E.A. din 17 noiembrie 2004 prin care se aprobase constituirea celor trei societăţi mixte. S-a mai reţinut că societăţile către care s-au cesionat pachetele de acţiuni au existenţă de sine stătătoare că participarea la capital include mai mulţi acţionari iar cesiunea pachetelor de acţiuni nu a afectat patrimoniul pârâtei. După examinarea probatoriului, tribunalul a mai reţinut că nu s-a conturat o cauză ilicită în legătură cu cesiunea pachetului de acţiuni, că asupra oportunităţii măsurilor luate în A.G.E.A. decid acţionarii şi că nu au fost încălcate dispoziţiile legale invocate prin acţiune. Un alt argument al primei instanţe s-a bazat pe expertiza efectuată în cauză prin care s-a stabilit valoarea de piaţă, a pachetelor de acţiuni şi cum s-a constatat că valoarea acţiunilor înstrăinate este superioară valorii nominale a acţiunilor a fost exclusă existenţa unei înţelegeri frauduloase a acţionarilor deţinând o poziţie dominantă în societate şi de prejudiciare a intereselor acţionarului minoritar.
Reclamanta S.I.F. Transilvania SA a declarat apel împotriva sentinţei tribunalului pe care a considerat-o netemeinică şi nelegală.
Apelanta a invocat faptul că dovezile administrate şi starea de fapt existentă nu au fost corect examinate. Ilicitatea cauzei, potrivit apelantei vizează anularea A.G.E.A. din 17 noiembrie 2004 prin care au fost constituite cele trei societăţi mixte, modalitatea de înfiinţare şi scopul constituirii lor fiind în strânsă legătură cu înstrăinarea pachetelor de acţiuni deţinute de SC N.O. SA către cele trei societăţi. Apelanta a criticat şi înlăturarea greşită a susţinerilor privind încălcarea dispoziţiilor legale.
Curtea de Apel Constanţa prin Decizia nr. 86 din 12 mai 2008 a respins, ca nefondat apelul reclamantei S.I.F. Transilvania SA. După examinarea criticilor aduse sentinţei, Curtea a reţinut că pârâta şi-a valorificat acţiunile pe care le deţine în cadrul celor trei societăţi, valoarea lor conform expertizei fiind superioară valorii nominale.
A mai reţinut instanţa de apel că cesiunea acţiunilor nu era prohibită de lege, fiind inaplicabile în cauză prevederile art. 948 alin. (4) C. civ. În ce priveşte dispoziţiile legale invocate de apelantă ca fiind aplicabile, Curtea a reţinut că acestea nu au fost încălcate şi că sunt nedovedite împrejurările privind exercitarea abuzivă a poziţiei acţionarului majoritar, fiind înlăturată astfel şi susţinerea referitoare la imobilele care au fost aduse ca aport la constituirea celor trei societăţi conform cărora acestea ar aparţine capitalului social al SC N.O. SA.
Împotriva deciziei pronunţată de Curtea de Apel a declarat recurs reclamanta S.I.F. Transilvania SA prin care a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., în argumentarea căruia a susţinut:
- Instanţa a făcut o aplicare greşită a legii pentru a ajunge la concluzia că în cauză nu s-a conturat probatoriul, faţă de dovezile administrate şi starea de fapt existentă în cauză. Ilicitatea cauzei este dată de faptul că hotărârea A.G.E.A. din 17 noiembrie 2004 prin care au fost constituite cele 3 societăţi către care s-au cesionat acţiunile a fost anulată prin sentinţă irevocabilă, ceea ce presupunea aducerea aportului la capital în patrimoniul pârâtei. Obligaţia de a întreprinde demersurile legale în vederea desfiinţării efectelor A.G.E.A. din 17 noiembrie 2004 erau în sarcina SC N.O. SA, iar ele nu au fost aduse la îndeplinire încălcându-se dispoziţiile art. 132 alin. (10) din Legea nr. 31/1990.
- Prin neîndeplinirea acestor obligaţii au fost încălcate drepturile şi interesele legitime ale acţionarilor. Din moment ce hotărârea de constituire a societăţilor era anulată, societatea nu mai deţinea acţiuni la acele societăţi, pe care apoi să le înstrăineze.
- Toate cele trei societăţi au fost constituite şi cu active ale SC N.O. SA în statutele societăţilor fiind prevăzută expres obligaţia de investiţie asumată de acţionarii majoritari. Expertul R., la obiecţiunile S.I.F. Transilvania, a răspuns că cele trei societăţi nu au putut fi evaluate pe baza capitalizării veniturilor întrucât terenurile erau libere de orice construcţii şi în niciuna din societăţi acţionarii majoritari nu şi-au îndeplinit obligaţia de investiţie.
- Reţinerea instanţelor anterioare potrivit căreia transmiterea pachetelor de acţiuni s-ar fi făcut la o valoare superioară celei nominale şi că astfel nu există cauză ilicită este greşită întrucât prin această înstrăinare s-a spoliat patrimoniului societăţii, fiind astfel evidentă încălcarea condiţiei cauzei licite la adoptarea hotărârii şi fiind răsturnată astfel şi prezumţia instituită de art. 967 C. civ.
- S-au respins greşit susţinerile care au fost făcute în legătură cu încălcarea dispoziţiilor legale privind convocarea şi desfăşurarea adunării generale, respectiv art. 65 alin. (1), art. 8 alin. (1), lit. e) şi art. 117 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 31/1990.
- S-au încălcat dispoziţiile art. 224 alin. (4) şi art. 210 din Legea nr. 297/2004 întrucât prin transmiterea pachetelor de acţiuni se tinde la modificarea actului constitutiv cu privire la aporturile în natură şi la modificarea valorii capitalului social.
- Intimata şi-a folosit poziţia dominantă de acţionar majoritar în mod abuziv prin recurgerea la fapte neloiale sau frauduloase care au ca efect lezarea drepturilor privind valorile mobiliare şi a altor instrumente financiare.
- Încălcarea prevederilor legale a avut ca urmare impunerea votului abuziv de către acţionarul majoritar, iar prin operaţiunea de cesionare a acţiunilor în realitate s-au vândut suprafeţe de teren subevaluate, prin această înstrăinare fiind diminuat activul patrimonial al societăţii N.O. SA.
Pentru toate aceste critici recurenta S.I.F. Transilvania SA a solicitat modificarea sentinţelor anterior pronunţate şi, în fond, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
Intimata SC N.O. SA prin întâmpinare a înlăturat punctual fiecare critică şi a solicitat menţinerea deciziei care a fost atacată cu recurs. În esenţă a susţinut că nu s-a dovedit cauza ilicită, că nu are nicio legătură sentinţa prin care s-a anulat A.G.E.A. din 14 iunie 2005, întrucât aceasta a fost dată în urma tranzacţiei încheiată de părţi în legătură cu acţiunea în nulitate. Cele trei societăţi cărora li s-au cesionat pachetele de acţiuni au fost legal constituite şi nu există nicio hotărâre prin care să fie declarate nule.
Potrivit intimatei nu s-a demonstrat cauza falsă sau ilicită, A.G.E.A. din 8 august 2006 fiind luată cu respectarea art. 948 pct. 4, art. 967 alin. (1) C. civ. precum şi cu respectarea art. 117 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 31/1990. În ce priveşte cesiunea pachetelor de acţiuni, intimata a susţinut că actul constitutiv al societăţii N.O. SA nu s-a modificat şi că în contul acţiunilor au intrat în societate sume de bani care au fost evidenţiate în contabilitate, nefiind afectat capitalul social.
Potrivit intimatei nu s-au încălcat nici dispoziţiile din Legea nr. 297/2004 întrucât nu a existat o poziţie abuzivă a Ministerului Turismului în legătură cu aprobarea cesionării acţiunilor.
Recursul este nefondat.
Motivul de nelegalitate pe care s-a întemeiat recursul vizează art. 304 alin. (9) C. proc. civ. potrivit căruia hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii. Potrivit acestui motiv se vor lua în discuţie numai criticile care vizează aplicarea greşită a legii în măsura în care argumentele invocate sprijină textul de lege pus în discuţie. Astfel, art. 132 alin. (10) din Legea societăţile comerciale dispune că hotărârea irevocabilă de anulare a adunărilor generale se menţionează în registrul comerţului.
Încălcarea acestei dispoziţii nu se referă la A.G.E.A. din 8 august 2006 care face obiectul acestui dosar aşa încât nu va fi reţinută critica evocată de recurentă. În realitate recurenta a adus în discuţie o altă A.G.E.A. care s-a ţinut la data de 17 noiembrie 2004, pentru care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească, or, instanţa a fost investită în acest dosar cu examinarea legalităţii A.G.E.A. din data de 8 august 2006 şi nu cu o acţiune pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse anterior. Prin prisma acestei susţineri legate de încălcarea prevederilor art. 132 alin. (10) C. proc. civ. care vizează o altă A.G.E.A. decât cea care a fost criticată recurenta aduce în discuţie ilicitatea cauzei hotărârii adunării generale extraordinare din 8 august 2006 prin faptul că patrimoniul societăţii N.O. SA nu a fost adus în situaţia anterioară adoptării hotărârii de constituire a celor trei societăţi către care au fost cesionate pachetele de acţiuni, măsură care s-a luat în A.G.E.A. criticată pentru nelegalitate.
Argumentele recurentei nu sprijină motivul de nelegalitate invocat întrucât obiectul cererii introductive nu priveşte această chestiune, astfel că modul de constituire al acestor societăţi nu poate fi pus în discuţie printr-o cerere care vizează anularea A.G.E.A. societăţii N.O. SA independent de faptul că această societate era acţionar în toate cele trei societăţi către care s-au cesionat acţiunile. Îndeplinirea obligaţiilor de investiţii scapă de asemenea controlului de legalitate care vizează articolul mai sus menţionat de recurentă ca fiind încălcat. Împrejurările de fapt care au fost puse în discuţie în scopul de a argumenta încălcarea legii nu vizează părţile implicate în proces, iar nelegalitatea constituirii societăţilor nu a fost pronunţată în condiţiile legii cu respectarea dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 31/1990 pentru a constitui un fundament eventual de discuţie în legătură cu existenţa cauzei ilicite. Nu rezultă din niciun act al dosarului că a fost promovată şi admisă o acţiune în nulitatea sau regularizarea celor trei societăţi la care s-a referit recurenta.
Nici ilicitatea cauzei rezultată din modul cum s-au constituit societăţile comerciale către care s-au cesionat acţiunile nu va fi reţinută. Situaţiile de fapt invocate cu referire la votul abuziv al acţionarului majoritar, statul prin Ministerul Turismului, nu numai că sunt aprecieri proprii ale recurentei dar nu pot duce la răsturnarea prezumţiei privind faptul că A.G.E.A. din 8 august 2008 a urmărit un scop licit. Or, o cauză este ilicită când este prohibită de lege sau când este contrară bunelor moravuri şi ordinii publice.
Privită şi dintr-un alt punct de vedere, critica este nefondată şi pentru că asimilează cauza convenţiilor cu scopul urmărit printr-o voinţă societară exprimată într-o A.G.E.A.. Voinţa juridică exprimată în organismul creat pentru luarea deciziilor trebuie să corespundă scopului societar şi să fie în concordanţă cu dispoziţiile legale.
Prin urmare nu se poate pune semnul egal între cauza unei convenţii şi cauza, scopul urmărit prin adoptarea hotărârilor în cadrul societăţii. Revenind la dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 trebuie observat că pot fi atacate acele hotărâri ale adunării generale care au fost adoptate cu încălcarea legii ori a actelor constitutive. Prin criticile evocate la primul punct al recursului nu s-a arătat şi dovedit în concret care sunt dispoziţiile legale încălcate care pot fi analizate prin prisma art. 132 alin. (1) din LSC.
Şi critica privind nerespectarea formalităţilor prevăzute de lege pentru convocarea adunării generale va fi înlăturată.
Dispoziţiile art. 117 alin. (7) şi (8) din LSC se aplică în cazul în care pe ordinea de zi figurează modificarea actului constitutiv, or, o astfel de măsură nu a fost cuprinsă în convocator. Celelalte cerinţe ale alin. (7) în forma de la data când s-a convocat A.G.E.A. nu s-a demonstrat că au fost încălcate întrucât ordinea de zi cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi menţionarea explicită a problemelor care au făcut obiectul dezbaterilor.
Prin urmare afirmaţia privind faptul că prin hotărârea luată s-a tins la modificarea actului constitutiv este ipotetică din moment ce nu s-a prevăzut în convocator o astfel de modificare, aşa încât, nu se va reţine nici susţinerea privind încălcarea Legii nr. 297/2004.
În fine, transmiterea acţiunilor prin cesiune vizează părţile din capitalul social, iar acţiunile reprezintă expresia valorică a aporturilor. Aprecierea asupra cesiunii acţiunilor şi a înlocuirii acestora cu valoarea obţinută este o chestiune de oportunitate şi nu de legalitate. În acest context susţinerile referitoare la obligaţia de a se prevedea în actul constitutiv valoarea bunurilor aduse ca aport în natură şi la faptul că bunurile aduse ca aport în societate, în lipsă de stipulaţie contrară, devin proprietatea acestora nu demonstrează încălcarea dispoziţiilor art. 65 şi art. 8 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, şi în niciun caz nu constituie obiect de analiză în contextul art. 132 din lege întrucât se pune în discuţie pactul societar însuşi atât al societăţii cesionare cât şi a cedentului. Prin aceste critici recurenta evocă o intenţie de modificare a actului constitutiv fără niciun suport real în ceea ce s-a hotărât în A.G.E.A.
Nu în ultimul rând în toate situaţiile în care se cere nulitatea hotărârilor adunării generale trebuie demonstrată încălcarea legii şi vătămarea adusă părţii care o invocă, în timp ce în cauză se critică ipotetic aspecte care depăşesc cadrul obiectului cererii.
Nu vor fi reţinute nici argumentele aduse în sprijinul ultimei critici (pct. 3) din recurs întrucât nu s-a demonstrat în concret în ce constă folosirea abuzivă a poziţiei dominante a societăţii N.O. SA, fraudarea sau recurgerea la fapte neloiale pentru a se reţine aplicabilitatea art. 210 din Legea nr. 297/2004. De asemenea nu rezultă în concret că au fost lezate drepturile şi interesele celorlalţi deţinători de acţiuni. În realitate recurenta îşi exprimă nemulţumirea faţă de modul cum s-a făcut evaluarea pachetelor de acţiuni prin expertiză ori aceste chestiuni intră în preocuparea acţionarilor în cadrul măsurilor care se pot lua în societate prin adunările generale. Argumentele recurentei duc în final la aceeaşi concluzie care a fost exprimată şi la celelalte puncte ale recursului şi anume că cele trei societăţi, care nu sunt parte în proces, au fost constituite nelegal prin contribuţia la capital făcută de SC N.O. SA, chestiune care nu poate fi analizată în acţiunea în nulitate a unei A.G.E.A. întemeiată pe dispoziţiile art. 132 din LSC.
În consecinţă, faţă de cele ce preced potrivit art. 312 C. proc. civ. recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.I.F. TRANSILVANIA SA BRAŞOV împotriva deciziei civile nr. 86/COM din 12 mai 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială maritimă şi fluvială contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1762/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1783/2009. Comercial → |
|---|
