ICCJ. Decizia nr. 2090/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2090/2009
Dosar nr. 7341/3/2003
Şedinţa publică din 30 iunie 2009
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 23 aprilie 2001, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta SC C.M.E.I.E. SRL Bucureşti pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată la înregistrarea gajului constituit în favoarea reclamantei la Registrul Român al acţionarilor sau la alt registru independent, cu plata de daune cominatorii în sumă de 1.000.000 lei pe zi de întârziere până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ulterior, la data de 22 iunie 2001 reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul de a fi autorizată să-şi realizeze gajul constituit în favoarea sa asupra unui număr de 372.523 acţiuni şi în consecinţă, realizarea gajului în favoarea sa prin atribuirea proprietăţii bunului gajat.
Prin sentinţa civilă nr. 7886 din 19 octombrie 2001, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea reclamantei, reţinându-se că urmare a majorării capitalului social al societăţii privatizate, prin aport în natură, reclamanta a fost înştiinţată de îndeplinirea obligaţiilor privind realizarea investiţiilor conform art. 8 octombrie 1 din contractul de privatizare.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 351 din 8 martie 2002, a respins apelul reclamantei, ca nefondat.
Recursul în anulare formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost admis prin Decizia nr. 3397 din 9 iulie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, care a casat hotărârile pronunţate şi a trimis cauza spre rejudecare, instanţei de fond, urmând a se efectua o nouă expertiză pentru determinarea investiţiei realizate de pârâtă prin majorarea capitalului social.
Rejudecând cauza pe fond, după casare, prin sentinţa civilă nr. 3145 din 5 mai 2006, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea reclamantei, ca nefondată, reţinând că aceasta nu a probat în nici un fel susţinerile sale privind neefectuarea investiţiei, iar potrivit expertizei tehnice şi constatării efectuate în cauză lucrările de construcţii şi instalaţii s-au realizat integral fizic şi valoric, în sumă de 1.265.592 dolar SUA, şi achiziţionări de mijloace fixe în sumă de 132.571 dolar SUA.
Prin Decizia comercială nr. 430 din 8 octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul pârâtei, ca nefondat şi cu majoritate în complet de divergenţă a respins şi apelul reclamantei, ca nefondat.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti au declarat recurs ambele părţi.
Prin recursul său reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. solicită, în esenţă, admiterea apelului său, schimbarea sentinţei de fond în sensul admiterii acţiunii sale aşa cum a fost formulată şi precizată, de autorizare a sa să îşi realizeze gajul constituit asupra unui număr de 372.523 acţiuni şi în subsidiar atribuirea proprietăţii bunului gajat, însuşindu-şi argumentarea din opinia separată privind realizarea majorării capitalului în natură pe baza unor documente fără acoperire în contabilitate.
Prin recursul său pârâta, invocă dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând, în esenţă, admiterea excepţiilor sale invocate privind inadmisibilitatea acţiunii ca urmare a necompetenţei materiale a instanţei; excepţia inadmisibilităţii acţiunii având în vedere obiectul ei şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru nerealizarea procedurii concilierii prealabile.
În legătură cu recursurile de faţă se reţin următoarele.
În ceea ce priveşte recursul reclamantei se constată că acesta nu întruneşte condiţiile legale invocate ca temei fiind deci nefondat.
Potrivit art. 304 pct. 7 C. proc. civ. modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, iar potrivit pct. 9 când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
În speţă, deşi reclamanta invocă dispoziţiile legale de mai sus, în tratarea recursului său nu precizează în nici un fel dacă lipseşte motivarea sau dacă există care sunt motivele contradictorii sau străine pricinii, şi nu se invocă care sunt dispoziţiile legale încălcate sau aplicate greşit de instanţă.
Cuprinsul propriu zis al recursului reclamantei îmbrăţişează formal argumentele din opinia separată privind operaţiunea de majorare a capitalului social în natură, fără să fie evidenţiate motivele de nelegalitate privind constatările şi verificările întreprinse de expertizele dispuse în cauză.
Este de reţinut că, instanţa de apel şi-a fundamentat soluţia şi pe baza constatărilor şi verificărilor din expertiza contabilă pe care a dispus-o, constatând realizarea efectivă a investiţiei prin executarea unor lucrări de construcţii şi achiziţionarea de mijloace fixe, din surse de finanţare ce se încadrează cu cele stabilite de părţi prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, respectiv din surse proprii prin reinvestirea profitului societăţii pârâte, cât şi prin surse atrase pe numele său şi necontestate.
Astfel că, prin hotărârea atacată, au fost corect înlăturate susţinerile reclamantei.
De altfel, neregulile în evidenţele contabile constatate de reprezentanţii gărzii financiare, ce ar putea fi numai contravenţii, nu pot conduce la înlăturarea constatărilor şi verificărilor întreprinse prin expertiza tehnică privind realitatea realizării efective a investiţiilor aduse ca aport de capital social în societatea privatizată, potrivit clauzei 8 octombrie 1 şi 8 octombrie 2 din contractul de vânzare cumpărare acţiuni.
În consecinţă, corect s-a apreciat de instanţe că nu sunt întrunite condiţiile art. 482 C. com. pentru a fi autorizată executarea gajului cum s-a cerut prin acţiune, care a fost bine respinsă ca nefondată.
În legătură cu recursul pârâtei, care stăruie în motivarea respingerii acţiunii reclamantei, prin admiterea excepţiilor sale privind inadmisibilitatea acesteia, trebuie reţinut că acestea nu întrunesc condiţiile art. 304 pct. 9 invocat ca temei legal.
Astfel în ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a necompetenţei instanţelor române, este de reţinut că litigiul are ca obiect nerealizarea unei investiţii, prin aport la capital în societatea privatizată, din contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, pârâta cumpărătoare fiind societate cu răspundere limitată română, în cauză nefiind aplicabilă Legea nr. 166/1997 de ratificare a acordului privind privatizarea investiţiilor între România şi Grecia.
În consecinţă, nu se pune problema competenţei materiale a instanţelor române, şi pentru faptul că în contractul de vânzare-cumpărare acţiuni s-a stabilit soluţionarea litigiilor pe cale amiabilă sau de către instanţele române, această excepţie fiind corect înlăturată de instanţe.
În ce priveşte obiectul cauzei, corect instanţele au înlăturat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în raport de acesta, întrucât având în vedere data constituirii gajului, 23 octombrie 1998, erau aplicabile dispoziţiile C. com. (art. 482 -488) pe care a fost întemeiată acţiunea reclamantei, astfel cum s-a reţinut prin hotărârea atacată.
Nu poate fi primită nici excepţia inadmisibilităţii acţiunii în lipsa concilierii prealabile prevăzute de art. 7201 C. proc. civ., întrucât deşi litigiul are un obiect patrimonial, realizarea gajului asupra acţiunilor gajate în favoarea sa de către creditor, în sensul atribuirii proprietăţii bunului gajat - acesta nu este evaluabil în bani.
În consecinţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile privind concilierea prealabilă prevăzută de art. 7201 C. proc. civ. pentru cererile în materie comercială evaluabile în bani.
Având în vedere cele de mai sus şi recursurile declarate de reclamantă şi respectiv de pârâtă se privesc a fi nefondate şi vor fi respinse ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti şi pârâta SC C.M.E.I.E. SRL Bucureşti, împotriva Deciziei nr. 430 din 8 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2084/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2104/2009. Comercial → |
|---|
