ICCJ. Decizia nr. 2323/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2323/2009
Dosar nr. 1900/1/2009
Şedinţa publică din 7 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin sentinţa nr. 1416 din 10 octombrie 2007 pronunţată în dosarul nr. 1153/1371/2007, Tribunalul Comercial Mureş a admis acţiunea formulată de reclamantele T.A. şi altele, împotriva pârâtei S.C.M.I. de gradul l, şi a anulat hotărârea A.G.E.M.C. din 19 aprilie 2007.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că potrivit art. 34 alin. (4) din Legea nr. 1/2005, convocarea adunărilor generale se face fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fie prin semnarea de fiecare membru cooperator şi publicarea cu cel puţin 15 zile înainte de data adunării generale în unul din ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii cooperative sau din cea mai apropriată localitate.
S-a reţinut că semnarea convocatorului s-a realizat doar de 19 dintre membrii cooperatori iar semnarea trebuia făcută cumulativ cu publicarea convocatorului.
În ce priveşte art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005, s-a reţinut că atunci când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea trebuie să cuprindă textul integral al propunerilor.
Din înscrisul prezentat la dosar s-a reţinut că propunerile de modificare a actului constitutiv au fost redactate într-o formă sumară.
Potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 s-a reţinut că nu au fost îndeplinite condiţiile pentru reconvocarea A.G.E.M.C.
De asemenea, s-a reţinut că potrivit art. 37 din Legea nr. 1/2005 în societate cooperativă de gradul I fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot, oricare ar fi numărul părţilor sociale pe care le deţine, condiţie nerespectată.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs S.C.M.I.
Prin încheierea din 21 octombrie 2008, instanţa a recalificat calea de atac din recurs în apel, având în vedere faptul ca art. 44 din Legea nr. 1/2005, care reglementează acţiunea în anularea hotărârilor A.G.E.M.C. nu prevede o cale de atac specială, fiind aplicabile în această situaţie dispoziţiile art. 282 C. proc. civ.
În motivarea apelului s-a invocat faptul că hotărârea A.G.E.M.C. este legală, deoarece s-a îndeplinit publicitatea referitoare la convocarea membrilor cooperatori printr-un anunţ publicat în cotidianul C.L.
S-a interpretat că art. 34 alin. (a) din Legea nr. 1/2005 prevede convocarea adunării fie prin scrisoare recomandată fie prin semnarea convocatorului şi publicarea într-un ziar, nefiind necesară îndeplinirea cumulată a celor trei ipoteze de convocare.
Cu privire la cvorumul celei de a doua adunări, după reconvocare, s-a menţionat că acesta a fost îndeplinit.
În ce priveşte necuprinderea în convocator a textului integral al propunerilor de modificare s-a susţinut că modificarea actului constitutiv a fost redactat într-o formă explicită.
Cu privire la sistemul de vot apelanta a menţionat că potrivit art. 122 din Legea nr. 1/2005 s-a votat proporţional cu numărul de acţiuni.
Analizând cererea de apel, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 295 C. proc. civ., instanţa de apel a reţinut că la 19 aprilie 2007, s-a desfăşurat A.G.E.M.C. a S.C.M.I., adoptându-se hotărârea atacată.
Deşi reclamantele au invocat mai multe motive de nulitate a hotărârii atacate, dacă unul singur dintre acestea subzistă, hotărârea trebuie anulată.
În ce priveşte convocarea în mod greşit apelanta a susţinut că judecătorul de fond ar fi reţinut necesitatea îndeplinirii tuturor celor trei forme de comunicare. Textul de lege reglementează, aşa cum corect a reţinut şi prima instanţă, două modalităţi alternative de convocare. Una dintre ele prevede convocarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar cealaltă prevede îndeplinirea cumulativă a două condiţii şi anume, semnarea de fiecare membru cooperator şi publicarea într-un ziar.
Pârâta a ales cea de a doua variantă care presupune atât semnarea de fiecare membru cât şi publicarea într-un ziar. Aceste condiţii cumulative nu au fost îndeplinite, după cum reiese din actele de la dosar, nefiind depus niciun act care să cuprindă semnăturile fiecărui membru.
Listele cu membrii S.C.M.I. se află la dosarul de fond, fiind peste 200 de membri, iar convocatorul cu anexele cu semnături de la dosar cuprinde un număr mult mai mic de persoane care au semnat pentru luarea la cunoştinţă.
Cu privire la art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005 este evident că în speţă convocarea nu cuprinde textul integral al propunerilor.
În ce priveşte art. 37 din Legea nr. 1/2005 este evident că atâta vreme cât legea prevede că în societăţile cooperatiste de gradul I, cum este şi pârâta, fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot indiferent de numărul părţilor sociale deţinute, nu se poate deroga prin nicio altă dispoziţie de la acest text de lege.
Împotriva acestei decizii a declarat apel pârâta care a invocat prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând că instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a aplicat greşit prevederile legale incidente în speţă, cu dezvoltările care au fost deja formulate şi în faţa instanţei de apel şi reţinute mai sus.
Analizând Decizia prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond şi instanţa de apel au apreciat în mod corect actul dedus judecăţii prin prisma prevederilor legale, statuând că hotărârea A.G.E. din 19 aprilie 2007 este lovită de nulitate absoluta. Motivele care au atras această sancţiune fiind multiple, începând cu nerespectarea condiţiilor legale în ceea ce priveşte convocarea A.G.E. a membrilor cooperatori.
Potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) raportat la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 1/2005 prin care se arată că, Adunarea Generală este alcătuita din totalitatea membrilor cooperatori, iar pentru a fi legal convocată Adunarea Generală, convocarea se face: prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi prin publicarea într-un ziar local de largă răspândire din localitatea unde îşi are sediul societatea sau prin semnarea convocatorului de fiecare membru cooperator şi publicarea într-un ziar de largă răspândire din localitatea unde îşi are sediul societatea cu 15 zile înainte de adunarea generală.
Cum societatea pârâtă a ales ca şi modalitate de convocare a Adunării Generale semnarea convocatorului şi publicarea într-un ziar local şi nu a respectat prevederile legale în ceea ce priveşte semnarea convocatorului de către toţi membrii cooperatori (cei 202 membri cooperatori), rezultă caracterul nefondat al criticii formulate.
Instanţele au reţinut corect şi lipsa în convocator a textului integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005.
Potrivit prevederilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005: „când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv convocarea trebuie să cuprindă textul integral al propunerii". Prin urmare propunerea de modificare a actului constitutiv al societăţii cooperative nu cuprinde textul integral, întrucât majorarea capitalului social al unei societăţi constituie modificări ale actului constitutiv ale societăţii, iar instanţa în mod corect a apreciat faptul ca sancţiunea pentru o astfel de neregularitate este ce a nulităţii absolute, nulitate care se răsfrânge şi asupra actelor subsecvente, implicit şi asupra hotărârilor A.G.E.M.C. din 19 aprilie 2007.
Instanţele au reţinut corect şi nerespectarea condiţiilor legale în ceea ce priveşte votul propunerilor cuprinse pe ordinea de zi a A.G.E.M.C. din data de 19 aprilie 2007. Art. 37 din Legea nr. 1/2005 prevede că: „în societăţile cooperativa de gradul 1 fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot, oricare ar fi numărul părţilor sociale" şi cum parata-recurenta, este o societate cooperativa meşteşugăreasca de gradul 1, fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot indiferent de numărul părţilor sociale pe care le deţine.
În consecinţă, Decizia atacată este la adăpost de criticile formulate şi circumscrise de recurentă motivelor prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., iar pentru aceste considerente, conform art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta S.C.M.I. TÂRGU MUREŞ împotriva deciziei nr. 1/ A din 12 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta S.C.M.I. TÂRGU MUREŞ împotriva deciziei nr. 1/ A/2009 din 12 ianuarie2009 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 7 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2319/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2336/2009. Comercial → |
|---|
