ICCJ. Decizia nr. 2385/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2385/2009
Dosar nr. 13385/1/2006
Şedinţa publică din 13 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2508 din 19 septembrie 2006 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a admis recursul reclamantei SC O.A. SA Braşov, a casat Decizia nr. 282 din 5 decembrie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti şi sentinţa nr. 59/C din 19 ianuarie 2005 a Tribunalului Braşov şi a trimis cauza Tribunalului Prahova.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa de recurs a reţinut, în esenţă, că în cauză scopul şi finalitatea prevăzută de art. 7201 C. proc. civ. au fost îndeplinite, în sensul că voinţa părţilor a fost aceea de a rezolva litigiul pe cale judecătorească şi nu pe cale amiabilă, instanţele de fond şi apel dând o interpretare excesiv de rigidă acestor prevederi.
S-a mai reţinut că instanţele au admis în mod greşit excepţia de inadmisibilitate a acţiunii pentru neefectuarea procedurii prealabile a concilierii directe.
Împotriva acestei decizii pârâtul V.C. a declarat contestaţie în anulare în temeiul art. 318 teza I C. proc. civ. întrucât hotărârea pronunţată este rezultatul unei erori materiale întrucât din înscrisurile aflate la dosar nu rezultă îndeplinirea cerinţelor art. 7201.
Contestaţia în anulare este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ. hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de recurs.
Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară care se poate exercita în cazurile prevăzute de art. 318 C. proc. civ.
Această cale de atac nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziţii legale.
Dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. au un câmp limitat de aplicare, astfel că ele trebuie să fie interpretate, în toate cazurile, în mod restrictiv, pentru a nu deschide în ultimă instanţă, calea unui veritabil recurs.
Întrucât contestatoarea a invocat greşeli de judecată şi de interpretare a unei dispoziţii legale, se constată că nu este vorba de erori materiale.
În această situaţie, contestaţia în anulare urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de V.C. împotriva deciziei nr. 2508 din 19 septembrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2365/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2389/2009. Comercial → |
|---|
