ICCJ. Decizia nr. 3013/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 3013/2009

Dosar nr. 14368/3/2008

Şedinţa publică din 19 noiembrie 2009

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 15 aprilie 2008 reclamanta RA APPS – S.A.I.F.I. Bucureşti, cheamă în judecată pe pârâta SC R.I. SRL, Bucureşti, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună evacuarea pârâtei din spaţiul deţinut în imobilul din sector 3, Bucureşti.

Prin sentinţa comercială nr. 7674 din 19 iunie 2008 Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, admite acţiunea reclamantei şi dispune evacuarea pârâtei din imobilul menţionat, cu 8,3 lei cheltuieli de judecată în sarcina pârâtei, reţinând că durata contractului de închiriere dintre părţi, astfel cum a fost prelungită prin actele adiţionale, a încetat la 31 iulie 2007, nemaifiind ulterior din nou prelungită, şi că prin notificările din 20 iulie 2007 şi 31 ianuarie 2008 pârâta a fost somată să elibereze spaţiul ce formează obiectul locaţiunii, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 1436 alin. (1) C. proc. civ.

Apelul declarat de apelanta pârâtă împotriva sentinţei primei instanţe este respins ca nefondat prin Decizia comercială nr. 68 din 6 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, care reţine, în acest sens, că pârâta a beneficiat de un proces echitabil, contrar a ceea ce susţine prin apelul său, că a fost legal citată la sediul social al acesteia din sector 6, Bucureşti, aceasta răspunzând prin cererea depusă la registratura instanţei la 9 mai 2008, ca dovadă că primise citaţie pentru termenul din 15 mai 2008 şi solicitând la 9 iunie 2008, cu 10 zile înainte de cel de al doilea termen, consultarea dosarului, primind şi copii xerox a unor înscrisuri din dosar.

Mai reţine instanţa că, potrivit art. 93 C. proc. civ., dacă partea îşi alege un domiciliu pentru comunicarea actelor de procedură, fără a arăta şi persoana însărcinată cu primirea acestora, comunicarea se va face la domiciliul părţii, aşa cum corect s-a procedat de către prima instanţă, faţă de alegerea de către pârâtă a unui sediu la o altă adresă fără a arăta şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură.

Împotriva deciziei de mai sus pârâta declară recurs solicitând, cu invocarea dispoziţiilor art. 304 pct. 5, 7 şi 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, admiterea apelului său şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

În susţinerea recursului său recurenta critică instanţa de apel pentru a nu-i fi încuviinţat cererea de probe, încălcându-i astfel dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care şi sentinţa primei instanţe fusese pronunţată, de asemenea cu încălcarea dreptului său la apărare, instanţa necitând-o la domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură, precum şi pentru o motivare contradictorie în condiţiile în care, deşi consideră că prima instanţă a procedat corect comunicând actele procedurale la sediul său social întrucât nu indicase odată cu domiciliul ales şi persoana însărcinată cu primirea actelor, comunică toate actele de procedură din apel la acel domiciliu ales. Susţine, de asemenea, recurenta că, deşi reprezentantul său a studiat dosarul şi a primit copii xerox de pe acte, aceasta nu echivalează cu corecta îndeplinire a procedurii de citare.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat.

Examinând recursul recurentei pârâte prin prisma motivelor de nelegalitate invocate se constată că acesta nu este fondat.

Cât priveşte critica recurentei referitoare la încălcarea dreptului său la apărare prin respingerea de către instanţa de apel a cererii sale de probe se constată că aceasta nu poate fi primită faţă de faptul că la termenul din 31 octombrie 2008 instanţa a încuviinţat cererea pârâtei de acordare a unui nou termen pentru lipsă de apărare, iar la termenul din 6 februarie 2009 a pus în discuţia intimatei prezente cererea prin care pârâta apelantă, absentă de la dezbatere, a solicitat proba cu înscrisuri fără însă a le indica expres, cerere căreia intimata i s-a opus, instanţa respingând cererea de amânare formulată de apelanta pârâtă pentru a depune înscrisuri având în vedere că nu a precizat în ce constau înscrisurile şi ce doreşte să dovedească utilizându-le, în raport de obiectul cauzei şi dispoziţiile art. 7206 C. proc. civ.

Aşa cum judicios a stabilit şi instanţa de control judiciar, nu sunt fondate nici criticile recurentei vizând încălcarea dreptului său la apărare şi la un proces echitabil de către instanţa de fond. Se constată în acest sens că pârâta a fost citată legal la sediul său social din sector 6, Bucureşti pentru termenul din 15 mai 2008, aceasta primind citaţia, întrucât la 9 mai 2008 formulează o cerere de acordare a unui alt termen de judecată pentru lipsă de apărare. Chiar dacă nu a fost citată pârâta pentru termenul din 19 iunie 2008 la domiciliul ales la 9 mai 2008 pentru comunicarea actelor de procedură, aceasta a cunoscut acest al doilea termen întrucât, pe de o parte, a fost legal citată la sediul său social, sediu nedovedit a fi fost modificat, iar, pe de altă parte, prin cererea formulată la 10 iunie 2008 de către reprezentantul împuternicit al pârâtei pentru aprobarea efectuării unei copii xerox a încheierii de şedinţă din data de 15 mai 2008, pârâta a cunoscut şi termenul următor stabilit prin acea încheiere pentru 19 iunie 2008, la care, însă, nu a înţeles să se prezinte.

Este perfect corectă şi constatarea făcută de instanţa de apel cu privire la faptul că pârâta a încălcat dispoziţiile art. 93 C. proc. civ. indicând, la 9 mai 2009, sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bucureşti, sector 3, fără a arăta şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, astfel că în mod legal instanţa de fond a dispus ca citarea pârâtei să se facă la sediul social al acesteia, pârâta neputând invoca propria sa culpă în susţinerea criticilor avansate.

Constatându-se că dreptul la apărare şi la un proces echitabil al pârâtei recurente a fost respectat atât de către instanţa de apel cât şi de către instanţa de fond, precum şi că Decizia recurată este legală şi temeinică, pronunţată cu corecta aplicare a legii, motivată coerent şi complet, cu aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de pârâtă împotriva acesteia urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta SC R.I. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 68 din 6 februarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3013/2009. Comercial