ICCJ. Decizia nr. 3051/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3051/2009
Dosar nr. 3459/62/2008
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 16 mai 2008, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta SC T.P. SA Braşov, a solicitat obligarea acesteia la transmiterea către A.V.A.S. a dosarului de privatizare al societăţii, care să cuprindă documentele, parafate şi semnate în original de conducerea societăţii, menţionate în Anexa 1 şi Anexa 2 completată, sub sancţiunea plăţii de amenzi civile al căror cuantum să fie stabilit de instanţă.
Prin sentinţa nr. 2127/C din 21 octombrie 2008, Tribunalul Braşov a respins cererea reclamantei A.V.A.S. Bucureşti şi a obligat-o la 2.975 lei cheltuieli de judecată către pârâtă, reţinând că, SC T.P. SA Braşov este o societate deţinută aproape integral de investitori particulari, fiind o societate de tip deschis, astfel că nu poate fi subiect al unor obligaţii specifice privatizării ce s-a desfăşurat la nivelul societăţii în anul 1999, iar faptul că A.V.A.S. mai deţine o unică acţiune de control ce reprezintă 0,0009% din capitalul social al SC T.P. SA Braşov nu poate constitui un argument în sprijinul tezei, potrivit căreia societatea subscrisă intră sub incidenţa art. 6 din Legea nr. 137/2002.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, prin Decizia nr. 25/Ap. din 24 martie 2009, a respins apelul reclamantei A.V.A.S. Bucureşti şi a obligat-o la 2.975 lei cheltuieli de judecată către pârâta SC T.P. SA Braşov, reţinând faptul că acţiunea de control a fost transferată de drept în acţiune ordinară şi nu are influenţă asupra art. 2 din OG nr. 31/2003, potrivit căruia preţul acţiunii nominative de control, transformată în acţiune comună, este egal cu valoarea nominală a acestei acţiuni, astfel că, în raport de această menţiune, instanţa de fond a interpretat în mod corect legea, apreciind că nu este necesar întocmirea documentaţiei pentru stabilirea valorii acţiunii de control.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate şi pe cale de consecinţă admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
Critica adusă deciziei recurate, se referă în esenţă, la faptul că instanţade apel a reţinut în mod nelegal, apărarea pârâtei, potrivit căreia societatea nu a dat curs cererilor reclamantei, invocând faptul că A.V.A.S. deţine la SC T.P. SA Braşov în numele statului, o acţiune nominativă de control ce reprezintă 0,0009% din capitalul social, iar potenţiala valoare a acţiunii este infimă în raport cu cheltuielile generate de evaluarea întregului patrimoniu al societăţii, ignorând în acest sens dispoziţiile art. 2 din OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, potrivit cărora prevederile acesteia se aplică vânzării de acţiuni la societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, indiferent de numărul acţiunilor pe care le deţine.
Mai susţine recurenta, că în mod greşit a reţinut instanţa de apel că documentaţia solicitată de A.V.A.S. era necesară pentru stabilirea valorii acţiunii, în realitate, aceasta era solicitată chiar pentru întocmirea dosarului de privatizare în vederea vânzării acţiunilor, indiferent de numărul lor.
Cu privire la obligarea pârâtei la plata unei amenzi civile, se apreciază că aceasta este întemeiată, întrucât A.V.A.S. a notificat societatea în vederea transmiterii documentelor, însă aceasta nu a dat curs solicitărilor, în acest mod fiind împiedicată îndeplinirea atribuţiilor instituţiei, în speţă fiind aplicabile dispoziţiile art. 580 indice 3 alin. (1) C. proc. civ.
Trecând la analiza criticilor deciziei atacate, în raport de dispoziţiile legale invocate, Înalta Curte a reţinut:
Prin respingerea apelului reclamantei A.V.A.S. Bucureşti, Curtea de Apel Braşov a menţinut hotărârea instanţei de fond, apreciind că acţiunea acesteia este neîntemeiată, întrucât s-a constatat că o prealabilă evaluare a acţiunii nominative de control nu mai era necesară, deoarece aceasta a fost transformată în puterea legii într-o acţiune comună a cărei valoare este egală cu valoarea nominală a celorlalte acţiuni ale societăţii emitente.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 din OG nr. 31/2003 „preţul acţiunii nominative de control, transformată în acţiune comună, este egală cu valoarea nominală a acestei acţiuni", prevederi care înlătură necesitatea existenţei unei evaluări a acţiunii nominative de control.
Astfel că, atribuţia de vânzare a acţiunii deţinute de stat se rezumă la semnarea unui document de vânzare-cumpărare ce nu implică întocmirea unei documentaţii de vânzare care este inutilă, întrucât rezultatul este irelevant pentru stabilirea valorii de vânzare a acţiunii, iar cererea recurentei de a i se prezenta dosarul de privatizare privind evaluarea patrimoniului societăţii nu se justifică.
Din analiza probatoriilor administrate în cauză, se constată că s-a prezentat spre comunicare reclamantei, un raport de evaluare a acţiunilor emitentului SC T.P. SA Braşov, care a fost întocmit cu prilejul derulării operaţiunilor de retragere de la tranzacţionare a acestei societăţi, astfel că şi sub acest aspect pretenţiile reclamantei nu pot fi primite.
În ceea ce priveşte obligarea pârâtei la plata unei amenzi civile, se apreciază că dispoziţiile art. 580 indice 3 alin. (1) C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, acestea fiind aplicabile numai în cadrul procedurii execuţionale.
Aşa fiind, constatând că recursul reclamantei A.V.A.S. Bucureşti este nefondat, în temeiul art. 312 C. proc. civ., urmează ca Înalta Curte să-l respingă şi văzând dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. să oblige recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimata-pârâtă, reprezentând onorariu de avocat, conform facturii aflată la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. BUCUREŞTI împotriva deciziei nr. 25/Ap. din 24 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială.
Obligă recurenta la 2.975 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă SC T.P. SA Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3050/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3052/2009. Comercial → |
|---|
