ICCJ. Decizia nr. 3265/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3265/2009
Dosar nr. 19011/233/2009
Şedinţa camerei de consiliu din 8 decembrie 2009
Prin cererea înregistrată la 30 iulie 2009 la Judecătoria sector 3 Bucureşti, SC P. SRL Galaţi, în calitate de creditoare a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea SC S.Y.I.V.T.A.I. Galaţi, învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin emis la 11 martie 2009, pentru suma de 30.449,5 lei în baza art. 53, art. 54, art. 57 şi art. 61 din Legea nr. 58/1934.
Prin sentinţa nr. 9189 din 17 august 2009 a fost declinată competenţa materială în favoarea Judecătoriei Galaţi, reţinându-se în motivare dispoziţiile art. 10 pct. 3 C. proc. civ. şi faptul că intimata are sediul în Galaţi.
Cu privire la „locul plăţii" pe titlu fiind menţionat municipiul Bucureşti, fără indicarea sectorului, aceasta face să devină incidente prevederile art. 10 teza I C. proc. civ., respectiv competenţa aparţine instanţei sediului pârâtului.
La rândul său, Judecătoria Galaţi s-a dezînvestit prin declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti, în baza sentinţei nr. 7775 din 2 octombrie 2009 şi constatând ivirea conflictului negativ de competenţă l-a înaintat instanţei supreme pentru regulator de competenţă, conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ.
În considerentele acestei hotărâri se arată că art. 10 pct. 3 C. proc. civ. prevede o competenţă alternativă, iar alegerea aparţine reclamantului. Locul plăţii este municipiul Bucureşti, iar sectorul 3 se află în acest oraş.
Asupra conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:
Cererea are ca obiect învestirea cu formulă executorie a unui bilet la ordin emis în condiţiile Legii nr. 58/1934, care, potrivit art. 10 pct. 3 C. proc. civ. prevede o competenţă alternativă, deopotrivă a instanţei domiciliului pârâtului, cu cea a locului plăţii, pentru soluţionarea acesteia.
Potrivit art. 12 C. proc. civ., alegerea între instanţele deopotrivă competente aparţine reclamantului şi, fiind o competenţă alternativă, raportat la art. 19 şi art. 159 C. proc. civ., reprezintă un caz de competenţă relativă.
Astfel, creditorul a introdus cerere de învestire cu formulă executorie la Judecătoria sector 3 Bucureşti, care corespunde instanţei „locului plăţii". Optând în acest mod se va reţine că reclamantul şi-a exercitat dreptul de alegere conferit de lege „locul plăţii" fiind oraşul Bucureşti, aspect faţă de care introducerea cererii la Judecătoria sector 3 Bucureşti va fi consfinţită prin stabilirea competenţei materiale în favoarea acestei instanţe.
„Locul plăţii" a fost stabilit, potrivit titlului excutoriu, ca fiind oraşul Bucureşti, situaţie în care, oricare din instanţele competente material situate la locul plăţii are competenţa de a soluţiona cererea de învestire cu formulă executorie, deci inclusiv Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, conform alegerii reclamantei. Văzând şi dispoziţiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., urmează a se stabili competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3262/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3272/2009. Comercial → |
|---|
