ICCJ. Decizia nr. 1041/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1041/2010
Dosar nr. 1711/1/2009
Şedinţa publică de la 16 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată în Dosarul de insolvenţă nr. 464/2006 al Tribunalului Buzău, debitoarea SC LH TV SRL prin lichidator S.C.D. a solicitat anularea vânzării încheiate între aceasta şi SC B.D.N. SRL Buzău privind şapte staţii de cablu retransmisie TV, precum şi anularea vânzării intervenite între SC B.D.N. SRL Buzău şi SC B.O.T. SRL Focşani, cu consecinţa anulării vânzărilor succesive intervenite între SC B.O.T. SRL Focşani şi SC B.H.T. SRL Focşani, SC B.A.T. SRL Focşani şi SC B.R.T. SRL Focşani, vânzări ce au fost făcute în dauna creditorilor.
Prin sentinţa nr. 204 din 2 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul de insolvenţă nr. 464/2006 al Tribunalului Buzău, judecătorul sindic desemnat a respins acţiunea.
Prin Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2008, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a judecătorului sindic de a soluţiona acţiunea în anulare a actelor subsecvente, a casat sentinţa recurată şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Buzău, secţia comercială.
În rejudecare, prin sentinţa nr. 521 din 9 iunie 2008, Tribunalul Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantelor SC L.T. SRL prin lichidator S.C.D. şi S.L., a dispus anularea vânzării încheiate între SC B.D.N. SRL Buzău şi SC B.O.T. SRL Focşani şi a facturii din 28 decembrie 2005 precum şi a vânzărilor succesive intervenite între SC B.O.T. SRL Focşani şi pârâtele SC B.H.T. SRL Focşani, SC B.A.T. SRL Focşani şi SC B.R. SRL Focşani şi a facturilor din 10 ianuarie 2006. Prin aceeaşi sentinţă, instanţa a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară vânzării urmând ca în consecinţă toate cele 7 staţii de retransmisie cablu TV înstrăinate succesiv să reintre în patrimoniul reclamantei-debitoare SC LH TV SRL.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa fondului a reţinut că prin Sentinţa nr. 66 din 31 ianuarie 2006 a Tribunalului Buzău a fost admisă acţiunea reclamantelor SC L.T. SRL şi S.L. şi s-a dispus anularea vânzării intervenite între acestea şi pârâta SC B.D.N. SRL, s-a dispus anularea vânzării intervenite între părţi precum şi a procesului verbal de compensare din 1 februarie 2005 şi a facturii din 1 martie 2005, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, în sensul restituirii către reclamante a staţiilor de retransmisie cablu TV.
Pentru a împiedica executarea silită a acestei hotărâri, pârâta SC B.D.N. SRL a revândut staţiile de retransmisie cablu TV către alte trei societăţi comerciale. Ulterior, reclamanta SC L.T. SRL a intrat în procedura de insolvenţă, iar aceste vânzări succesive prin care bunurile în litigiu au fost înstrăinate din patrimoniul debitoarei falite, sunt de natură a prejudicia pe creditorii debitoarei, aceste operaţiuni constituind un transfer fraudulos al patrimoniului debitoarei. A mai reţinut instanţa ca preţul primei vânzări este mult mai mic în raport de valoarea bunurilor vândute, vânzările succesive având scopul de a sustrage de la urmărire aceste bunuri şi de a le scoate din patrimoniul debitoarei.
S-a mai reţinut că prima vânzare intervenită între SC L.T. SRL şi SC B.D.N. SRL a fost anulată şi în consecinţă, anularea unui act juridic are drept efect şi anularea actelor subsecvente, iar desfiinţarea actelor subsecvente poate fi paralizată numai prin invocarea posesiei de bună credinţă, situaţie ce nu a fost invocată şi dovedită în cauză.
Sentinţa sus menţionată a fost apelată de către pârâtele SC B.D.N. SRL, SC B.O.T. SRL Focşani, SC B.H.T. Focşani, SC B.A.T. SRL Focşani şi SC B.R.T. SRL Focşani, iar prin Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2009, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondate apelurile.
În argumentarea soluţiei pronunţate, cu privire la excepţia necompetenţei materiale a instanţei fondului, Curtea a reţinut că faţă de obiectul acţiunii, care este neevaluabil în bani, competenţa revine în primă instanţă tribunalului, potrivit art. 2 lit. a) C. proc. civ.
În ceea ce priveşte incidenţa sentinţei nr. 66 din 31 ianuarie 2006, prin care s-a dispus anularea vânzării intervenită între SC L.T. SRL şi SC B.D.N. SRL, anularea procesului-verbal de compensare nr. X/2005 şi a facturii nr. X/2005, Curtea a constatat că în mod întemeiat prima instanţă a ţinut seama de aceasta, iar modalitatea în care pârâtele au procedat la vânzarea bunurilor ce au făcut obiectul litigiului conduce la concluzia că nu poate fi reţinută existenţa unei posesii de bună - credinţă care să apere cumpărătorii în faţa proprietarului de drept, iar subdobânditorii nu au făcut nicio dovadă că au fost de bună-credinţă la momentul preluării bunurilor vândute.
S-a mai reţinut că în mod corect a constatat instanţa fondului că preţul primei vânzări este neserios, fiind mult mai mic decât valoarea bunurilor vândute.
Împotriva deciziei curţii de apel, au declarat recurs pârâtele SC B.O.T. SRL Focşani, SC B.H.T. SRL Focşani, SC B.A.T. SRL Focşani şi SC B.R.T. SRL Focşani, susţinând în esenţă că recurentele-pârâte sunt cumpărători de bună-credinţă ale bunurilor ce fac obiectul contractelor de vânzare-cumpărare intervenite între părţi, aspect ce a fost tratat superficial de către ambele instanţe, că instanţa de apel nu şi-a motivat soluţia de anulare a contractelor de vânzare-cumpărare, iar în ceea ce priveşte societatea aflată în procedura insolvenţei, nu s-a făcut dovada că aceasta ar fi suferit vreun prejudiciu datorită transferului de proprietate.
S-a mai susţinut că instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, având în vedere că nu există identitate de obiect juridic Între contractul de vânzare-cumpărare dintre SC L.T. SRL şi SC B.D.N. SRL şi cel al contractului de vânzare încheiat între SC B.D.N. SRL şi SC B.O.T. Focşani şi al vânzărilor subsecvente şi că instanţa nu a verificat îndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru constatarea nulităţii relative a contractelor de vânzare-cumpărare şi a aplicat greşit dispoziţiile legale în materia nulităţilor.
Recursul este fondat pentru considerentele ce urmează:
Pentru examinarea motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care vizează situaţia în care instanţa a pronunţat o decizie cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, se vor analiza cu prioritate criticile vizând buna-credinţă a cumpărătorilor, în raport de dispoziţiile legale în materie.
Buna-credinţă constă în convingerea cumpărătorului că a încheiat un contract cu adevăratul proprietar, iar potrivit dispoziţiilor art. 1899 alin. (2) C. civ., buna-credinţă se prezumă, sarcina probei revenind celui ce invocă reaua-credinţă în favoarea sa. Recunoaşterea prevalentei interesului subdobânditorului de bună-credinţă se impune, în considerarea respectării principiului asigurării securităţii circuitului civil şi a stabilităţii raporturilor juridice.
Aşa fiind, se constată că în mod greşit instanţa de control judiciar a reţinut că fără a se invoca buna-credinţă a subdobânditorilor, aceasta nu poate fi reţinută în contra proprietarului de drept, având în vedere „modalitatea în care apelanţii au procedat la vânzarea bunurilor ” . Or, potrivit dispoziţiilor legale în materie, buna-credinţă este prezumată, sarcina răsturnării prezumţiei revenind reclamantelor, aspect asupra căruia nu s-au administrat probe şi nu a fost analizat de către instanţă.
Motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. vizează schimbarea înţelesului lămurit şi vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecăţii, prin interpretarea greşită a acestuia. în raport de critica formulată, respectiv lipsa identităţii de obiect între contractul de vânzare-cumpărare dintre SC L.T. SRL şi SC B.D.N. SRL şi cele încheiate între aceasta din urmă şi celelalte pârâte, se constată că în adevăr, instanţa nu a fost preocupată de analiza acestui aspect şi a admis acţiunea fără a verifica în concret existenţa identităţii de obiect între contractele a căror anulare s-a solicitat, preluând ca atare susţinerile reclamantelor.
În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., potrivit căruia instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, se constată că deşi au invocat dispoziţiile legale sus menţionate, recurentele nu au dezvoltat nicio critică ce ar putea fi încadrată în cuprinsul acestui text de lege, astfel încât să poată face obiectul analizei instanţei de recurs.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, potrivit art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul şi va modifica decizia recurată, în sensul admiterii apelurilor pârâtelor şi schimbarea sentinţei instanţei de fond, cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtele SC B.O.T. SRL Focşani, SC B.A.T. SRL Focşani, SC B.H.T. SRL Focşani şi SC B.R.T. SRL Focşani, împotriva Deciziei nr. 1 din 13 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, pe care o modifică şi în consecinţă:
Admite apelurile pârâtelor SC B.D.N. SRL Buzău, SC B.O.T. SRL Focşani, SC B.A.T. SRL Focşani, SC B.H.T. SRL Focşani şi SC B.R.T. SRL Focşani împotriva sentinţei nr. 521 din 9 iunie 2008 a Tribunalului Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, pe care o schimbă în întregime, în sensul că respinge acţiunea reclamantelor SC L.T. SRL prin lichidator S.C.D. şi S.L.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 16 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 808/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1045/2010. Comercial → |
|---|
