ICCJ. Decizia nr. 1228/2010. Comercial. Obligatia de a face. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1228/2010
Dosar nr. 3940/1285/2007
Şedinţa de la 14 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Comercial Cluj, la data de 22 octombrie 2007, sub nr. 3940/1285/2007, extinsă şi precizată la 11 decembrie 2007, rectificată la 23 ianuarie 2008, reformulată la 9 aprilie 2008 şi, în fine, precizată la 8 aprilie 2009, reclamanţii M.R.A. şi M.M. le-au chemat în judecată pe pârâtele SC E.O.N.G.D. SA Tg. Mureş, Regiunea Nord, sucursala Cluj ŞI SC E.O.N.G.D. SA, solicitând obligarea pârâtelor la plata sumei de 182.684,38 lei, reprezentând contravaloarea materialelor (ţeavă şi materiale accesorii) utilizate cu ocazia executării lucrărilor de îngropare a conductei de gaze naturale de medie presiune (lungime 288 ml) în Floreşti jud. Cluj.
Prin sentinţa comercială nr. 1744 din 6 mai 2009, Tribunalul Comercial Cluj a respins ca neîntemeiată, acţiunea precizată formulată de reclamanţi.
Prin Decizia civilă nr. 164 din 4 noiembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei mai sus arătate, pe care a menţinut-o în întregime.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că pentru termenul de judecată din 4 noiembrie 2009, apelanţii au fost citaţi cu menţiunea de a achita taxa de timbru judiciar în sumă de 2.450,44 lei şi timbru judiciar în valoare de 5 lei, sub sancţiunea anulării apelului ca netimbrat – f. 9, 10 dosar apel, iar apelanţii nu s-au conformat dispoziţiilor instanţei, aşa încât a făcut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 20 coroborat cu prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997.
Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs reclamanţii M.R.A. şi M.M., întemeindu-se pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi criticând hotărârea recurată, întrucât a fost pronunţată prin aplicarea greşită de către instanţa de apel a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997.
Recurenţii susţin, în esenţă, că în realitate au plătit atât taxa judiciară de timbru în sumă de 2451 lei, cât şi timbru judiciar în valoare de 5 lei, datorate pentru apelul formulat, la data de 4 noiembrie 2009, conform dovezilor pe care le depun în recurs, iar faptul că aceste taxe nu au ajuns la dosar în timp util nu se datorează recurenţilor, ci reprezintă rezultatul unei defecţiuni pe circuitul acestor înscrisuri de la serviciul registratură la dosarul instanţei. Arată că, chiar dacă era scrisă minuta, atâta vreme cât nu avusese loc pronunţarea în şedinţa publică, instanţa putea reveni asupra ei şi dispune repunerea cauzei pe rol şi fixarea unui termen pentru judecarea apelului, având în vedere că înainte de pronunţarea instanţei de apel, taxele de timbru erau achitate, iar banii erau intraţi la bugetul statului şi dovezile privind plata acestor taxe se aflau depuse la dosar.
În consecinţă, recurenţii solicită admiterea recursului, casarea deciziei curţii de apel şi trimiterea dosarului aceleiaşi instanţe, cu îndrumarea să rejudece apelul pe care l-au declarat împotriva sentinţei tribunalului.
Recursul este fondat.
Potrivit dovezilor depuse de reclamanţi în recurs, la dosarul cauzei, se constată că, la data de 4 noiembrie, când instanţa de apel a pronunţat soluţia de anulare a apelului lor ca netimbrat, apelanţii îşi îndepliniseră obligaţia de timbrare a căii de atac promovate, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 146/1997, fapt ce rezultă din înscrisurile anexate la recurs, respectiv dovezile achitării taxelor de timbru, precum şi cererea de care au fost însoţite, adresată Curţii de Apel Cluj, purtând antetul acestei instanţe, prin care s-a arătat că s-au depus taxa judiciară de timbru în valoare de 2.451 lei cu chitanţa din 4 noiembrie 2009 şi timbru judiciar de 5 lei, pentru Dosarul nr. 3940/1285/2007, sala 146.
În aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că era satisfăcută obligaţia de timbrare a apelului de către reclamanţi la data pronunţării deciziei curţii de apel şi, în consecinţă, dând relevanţă dispoziţiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ. şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ., va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru soluţionarea pe fond a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanţii M.R.A. şi M.M. împotriva Deciziei nr. 164 din 4 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează decizia recurată şi trimite caiuza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru soluţionarea pe fond a apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 14 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1223/2010. Comercial. Acţiune în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 1229/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
