ICCJ. Decizia nr. 147/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 147/2010
Dosar nr. 202/42/2009
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 106, pronunţată la data de 9 iunie 2009, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale absolute invocată de pârâta A.V.A.S. Bucureşti şi a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare formulată de contestatoarea SC Z.T. SRL Ploieşti în favoarea Curţii de Apel Bucureşti conform OG nr. 51/1998.
Împotriva evocatei hotărâri a declarat recurs contestatoarea SC Z.T. SRL.
Cum recurenta nu a timbrat anticipat recursul, aceasta a fost legal citată pentru termenul din 20 ianuarie 2010 cu menţiunea de a timbra recursul cu 4 lei, taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei, timbru judiciar, obligaţie căreia nu s-a conformat.
Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din OG nr. 32/1995, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi/sau timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 20 ianuarie 2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligaţia timbrării, Curtea urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 respectiv ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii şi să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de contestatoarea SC Z.T. SRL Ploieşti, împotriva sentinţei Curţii de Apel Ploieşti nr. 106 din 9 iunie 2009, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 123/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 161/2010. Comercial → |
---|