ICCJ. Decizia nr. 1605/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1605/2010
Dosar nr. 5650/1/2001
Şedinţa publică din 7 mai 2010
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, reclamanta SC C.I. SRL Târgu Jiu a solicitat obligarea pârâtei Consiliul Local Rovinari la plata sumei de 704.785.647 lei vechi, reprezentând contravaloare lucrări de construcţie contractate cu pârâta, efectuate şi neachitate.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că în baza contractului încheiat cu pârâta a efectuat pentru aceasta lucrările prevăzute în contract, rămânând neachitată în întregime situaţia de lucrări aferentă lunii iunie 1999, precum şi cea din octombrie 1999 corelată cu procesul verbal de recepţie din data de 16 iulie 2000.
Tribunalul Gorj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 635 din 20 decembrie 2000 a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 567.929.271 lei contravaloare lucrări.
În considerentele sentinţei, Tribunalul a reţinut că prin contractul de execuţie de lucrări din 1998 reclamanta s-a obligat să execute în beneficiul pârâtei lucrări de extindere a captării alimentării cu apă a oraşului Rovinari. Prin contract valoarea lucrărilor s-a stabilit la suma de 412.628.734 lei inclusiv T.V.A. cu posibilitatea de modificare în funcţie de tariful materialelor. De asemenea, prin contract s-a stabilit durata de execuţie a lucrărilor precum şi modalitatea de plată, iar ulterior s-au încheiat acte adiţionale la acest contract prin care unele clauze au fost modificate. Tribunalul a omologat concluziile raportului de expertiză care au stabilit că pârâta nu a achitat suma de 52.218.987 lei pentru lucrarea privind aducţiunea de apă şi suma de 515.710.284 lei pentru lucrarea privind racordul electric. Sumele restante au fost reactualizate cu indicele de inflaţie, însă reclamanta nu a solicitat plata acestor sume. În consecinţă, Tribunalul în temeiul art. 969 C. civ. a apreciat ca fiind fondată în parte acţiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta, iar Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 233 din 28 martie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă.
Instanţa de apel a analizat sentinţa apelată în raport de criticile formulate şi a reţinut că în mod corect instanţa a omologat concluziile raportului de expertiză care a avut la bază contractul încheiat între părţi şi caietul de sarcini, contravaloarea lucrărilor fiind defalcată pe categorii de obiective în parte, respectiv pe construcţii şi racord electric. De asemenea, Curtea a respins critica privind actualizarea sumei datorată care nu a fost admisă de către instanţa de fond.
În contra deciziei date în apel, pârâta a formulat, în termen legal recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurată şi pe fondul cauzei respingerea acţiunii formulată de reclamantă.
Recurenta a susţinut în esenţă următoarele:
- Primăria Oraş Rovinari şi-a îndeplinit obligaţiile de plată către reclamantă, ţinând cont de situaţiile de lucrări şi de recepţiile existente;
- Susţine că pârâta mai datorează suma de 741.874 lei, iar cel de al doilea raport de expertiză nu este în concordanţă cu situaţia de lucrări efectuată de reclamantă;
- Cele două rapoarte de expertiză cuprind diferenţe semnificative, motiv pentru care solicită admiterea recursului şi efectuarea unei noi expertize;
Prin încheierea de şedinţă din data de 6 decembrie 2002, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, la cererea recurentei pârâte, în temeiul art. 244 pct. 2 C. proc. civ., până la soluţionarea irevocabilă a cauzei penale ce formează obiectul dosarului nr. 347/2004 al Judecătoriei Târgu Jiu. Această măsură a fost menţinută prin încheierile de şedinţă din data de 24 martie 2004, 3 februarie 2005, 13 octombrie 2005, 22 iunie 2006, 29 septembrie 2006, 25 mai 2007, 13 octombrie 2005, 8 februarie 2008 şi 14 noiembrie 2008.
Prin încheierea din data de 18 septembrie 2009, cauza a fost repusă pe rol, având în vedere soluţionarea dosarului penal nr. 347/2004, prin Decizia penală nr. 119A din 11 iunie 2008 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 80 din 29 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Craiova.
Prin cererea înregistrată la data de 11 decembrie 2009, recurenta pârâtă a solicitat introducerea în cauză a societăţii de lichidare C.C. IPURL Târgu Jiu, învederând că împotriva reclamantei s-a deschis procedura reorganizării judiciare şi falimentului, care formează obiectul dosarului nr. LJ/67/2000 aflat pe rolul Tribunalului Gorj.
La solicitarea instanţei s-au efectuat adrese către O.R.C. de pe lângă Tribunalul Gorj şi către Tribunalul Gorj, în sensul indicării situaţiei juridice actuale a societăţii SC C.I. SRL Târju Jiu.
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte a luat în examinare excepţia lipsei capacităţii civile a societăţii reclamante, invocată din oficiu de către instanţă şi în temeiul art. 137 alin. (2) C. proc. civ. a reţinut:
Prin certificatul constatator emis de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Gorj, existent la dosarul de recurs, se atestă faptul că SC C.I. SRL Târgu Jiu este radiată din data de 16 aprilie 2009, în raport de închiderea procedurii falimentului şi radierii societăţii.
De asemenea, prin înscrisul transmis de către Tribunalul Gorj, secţia comercială, existent la dosarul de recurs, a fost înaintată copia sentinţei nr. 1414 din data de 1 octombrie 2008, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia comercială, în dosarul nr. 4/95/2000, prin care a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar C.C. IPURL Târgu Jiu desemnat să administreze procedura insolvenţei debitoarei SC C.I. SRL Târgu Jiu, iar în temeiul art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 a fost închisă procedura falimentului debitoarei şi a fost dispusă radierea debitoarei din Registrul Comerţului.
Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în Registrul Comerţului, iar art. 33 din acelaşi act normativ dispune că ,,persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitate de a avea drepturi şi obligaţii de la data înregistrării lor".
Dispoziţiile art. 40 din Decretul nr. 31/1954 prevăd că ,,persoana juridică încetează de a avea fiinţă prin comasare, divizare totală sau prin dizolvare".
În raport de actele noi depuse la dosarul cauzei, în recurs, care atestă că SC C.I. SRL Târgu Jiu a fost radiată din registrul comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj, urmare închiderii procedurii falimentului privind pe debitoare, Înalta Curte constată că reclamanta nu mai deţine capacitate procesuală civilă, întrucât entitatea nu mai are fiinţă juridică.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează să respingă recursul ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără capacitate procesuală civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Oraş Rovinari împotriva deciziei nr. 233 din 28 martie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără capacitate procesuală civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 154/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1607/2010. Comercial → |
---|