ICCJ. Decizia nr. 1722/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1722/2010
Dosar nr. 4525/63/2009
Şedinţa publică de la 13 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1631 din 1 iulie 2009 Tribunalul Dolj, secţia comercială, a respins cererile de îndreptare eroare materială şi acţiunea introductivă formulate de reclamantul T.A.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei mai sus menţionată a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 199 din 13 octombrie 2009.
Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, precizând că îşi menţine motivele din apel, că are interes în anularea procesului verbal din 7 martie 1994 deoarece acesta constituie prelungirea contractelor expirate la 31 decembrie 1993 şi că titlul locativ al său cu privire la acest spaţiu a fost anulat în baza acestui proces verbal şi nu în baza contractelor pârâtelor, această prelungire făcându-se abuziv deoarece la data de 7 martie 1994 spaţiul în litigiu nu se mai afla în administrarea R.A.A.D.P.F.L. Craiova, fiind scos la licitaţie de Primăria Craiova .
De asemenea a arătat că a cerut anularea contractelor pârâtelor care au fost „confecţionate” şi că reclamantul are interesul legitim de a-şi recupera spaţiul comercial în litigiu.
Analizând motivele invocate Curtea constată că niciunul dintre acestea nu îndeplinesc condiţiile cerute de art. 3021alin. (1) lit. c) C. proc. civ. în sensul că în recursul declarat reclamantul a prezentat doar situaţia de fapt, neinvocând motive care să justifice nelegalitatea hotărârii atacate conform dispoziţiilor art. 304 C. proc. civ. şi că din dezvoltarea motivelor de recurs nu se poate face o încadrare într-unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Înalta Curte constată nulitatea recursului pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Conform art. 3021alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancţiunea nulităţii motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor.
Art. 306 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de judecată şi că indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.
Cum casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar conform art. 3021 alin. (1) lit. c) acelaşi cod, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor şi cum recurenta nu s-a conformat acestor exigenţe legale, având în vedere, deopotrivă, şi inexistenţa motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. şi că motivele dezvoltate de recurentă nu pot fi încadrate în niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia invocată şi va constata nul recursul dedus judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamantul T.A. împotriva Deciziei comerciale nr. 199 din 13 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1721/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1725/2010. Comercial → |
|---|
