ICCJ. Decizia nr. 191/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 191/2010
Dosar nr. 26/114/2009
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Buzău, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 52 din 28 ianuarie 2009 a admis acţiunea reclamantului T.V. în contradictoriu cu pârâţii D.S.V.S.A. Buzău şi A.D.S. Bucureşti şi a constatat încetarea contractului de concesiune din 1 septembrie 1999.
Prin Decizia nr. 67 din 8 mai 2009 Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia netimbrării apelului şi în consecinţă a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta A.D.S. Bucureşti împotriva hotărârii instanţei de fond, reţinând neachitarea a 4 lei taxă judiciară de timbru şi a 0,15 lei timbru judiciar.
Împotriva menţionatei decizii, pârâta A.D.S. Bucureşti a declarat recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând Decizia din apel pentru nelegalitate, şi a solicitat admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În criticile formulate recurenta - pârâtă A.D.S. Bucureşti a susţinut în esenţă următoarele:
- în mod greşit instanţa de apel a admis excepţia netimbrării apelului, anulând apelul ca netimbrat în condiţiile în care pentru termenul din 8 mai 2009 a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru dispuse de instanţă în cuantum de 4 lei cu ordinul de plată din 5 mai 2009 şi timbru judiciar de 0,15 lei;
- Decizia din apel s-a dat cu încălcarea dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi art. 2 din OUG nr. 4/2006, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001, privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea A.D.S.
- hotărârea pronunţată în apel încalcă şi prevederile art. 261 şi art. 129 C. proc. civ., ca fiind nemotivată în fapt şi în drept, instanţa neexercitându-şi rolul activ.
Prin notele scrise depuse la dosar intimata - reclamantă SC P.F.V. SRL Buzău prin administrator T.V. a cerut respingerea recursului ca nefondat.
Recursul pârâtei este întemeiat.
Potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997, modificată, sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru cererile şi acţiunile formulate de instituţiile publice, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, indiferent de obiectul lor, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
Conform art. 8 alin. (3) din OUG nr. 147/2002 veniturile încasate de A.D.S. din activităţile desfăşurate conform atribuţiilor stabilite prin lege, rămase după deducerea cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestora, se fac venituri la stat.
În raport de aceste dispoziţii se constată că greşit Curtea de Apel Ploieşti a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din OG nr. 32/1995, modificate, anulând apelul ca netimbrat.
Aşa fiind, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să admită recursul pârâtei, să caseze Decizia şi să trimită cauza pentru judecarea apelului pe fond, aceleiaşi instanţe, cu luarea în considerare a aspectului că apelul acesteia este exceptat de la plata taxelor de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A.D.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 67 din 8 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 21 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 188/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 192/2010. Comercial → |
---|