ICCJ. Decizia nr. 2165/2010. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2165/2010

Dosar nr. 537/36/2010

Şedinţa publică din 8 iunie 2010

Deliberând asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, reclamanta SC T.S.P. E. SA Năvodari a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC U.T. Midia SA, suspendarea provizorie a deciziei nr. 546/COM din 8 aprilie 2010, până la soluţionarea cererii de suspendare de către completul învestit cu soluţionarea cererii de contestaţie în anulare, conform art. 319 C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 11/COM din 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată cererea de suspendare provizorie a executării deciziei nr. 546/COM din 8 aprilie 2010.

Pentru a pronunţa această hotărâre, curtea de apel a analizat, în aplicarea dispoziţiilor art. 403 alin. (4) C. proc. civ., îndeplinirea condiţiilor necesare luării unei asemenea măsuri provizorii, apreciind că în speţă nu a fost îndeplinită nici condiţia urgenţei, nici condiţia prejudicierii reclamantei, simplele afirmaţii făcute în cererea de suspendare, neducând la concluzia admisibilităţii unei atare cereri.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, reclamanta, criticând hotărârea atacată pentru motive de nelegalitate subsumate dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

La termenul de astăzi, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii recursului declarat, în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 403 alin. (4) C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Conform art. 403 alin. (4) C. proc. civ.: „(...) În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac (...)".

Ca atare, în concepţia legiuitorului român, ordonanţa prin care a fost soluţionată cererea de suspendare provizorie a executării sentinţei atacate conform art. 403 alin. (4) C. proc. civ., nu poate fi supusă controlului judiciar al vreunei instanţe de reformare, independent de menţiunile instanţei de judecată făcute în cuprinsul unei atare hotărâri.

Dispoziţia din art. 403 alin. (4) C. proc. civ. relativă la absenţa oricărei căi de atac este impusă de natura juridică a unei atare proceduri ce vizează luarea unei măsuri provizorii - în sensul de limitare temporară - care durează până la soluţionarea cererii de suspendare de către completul învestit cu judecarea căii de atac.

Prin urmare, Înalta Curte nu poate reţine susţinerea recurentei relativă la încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin. (1) CEDO, întrucât un atare drept vizează toate părţile din proces, în sensul menţinerii unui just echilibru între interesele inplicate, echilibru care ar fi afectat în ipoteza în care uneia dintre părţi i s-ar crea posibilitatea formulării unor cereri succesive de suspendare a executării, supuse mai multor grade de jurisdicţie.

În plus, se reţine că, în aplicarea art. 6 alin. (1) CEDO, petenta are la dispoziţie procedura suspendării provizorii a hotărârii atacate, de către completul de judecată, care, conform art. 403 alin. (3) C. proc. civ. poate fi atacată cu recurs.

Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 403 alin. (4) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul declarat ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta - petentă SC T.S.P. E. SA Năvodari împotriva încheierii nr. 11/COM din 19 aprilie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2165/2010. Comercial