ICCJ. Decizia nr. 2591/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2591/2010
Dosar nr. 3453/3/200.
Şedinţa publică din 2 iulie 2010
Asupra recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele
1. Obiectul cauzei.
Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 30 ianuarie 2009, reclamanta S.I.F. TRANSILVANIA SA S.I.F. TRANSILVANIA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC B.T.T. SA BUCUREŞTI constatarea nulităţii absolute a hotărârii A.G.A. din 28 august 2008 a SC B.T.T. SA referitoare la aprobarea ratificării contractului de asociere în participaţiune nr. 3057 din 15 octombrie 2007 încheiat între SC B.T.T. şi SC P.M. SA având ca obiect exploatarea în comun a complexului hotelier F.
Potrivit reclamantei hotărârea nu respectă dispoziţiile imperative referitoare la stabilirea în cuprinsul hotărârii a unei date de identificare a acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii, încalcă dispoziţiile speciale referitoare la privatizarea societăţilor comerciale, respectiv art. 15 din Legea nr. 137/2002 şi respectiv a fost adoptată cu încălcarea art. 1361 din LSC, respectiv cu încălcarea drepturilor şi intereselor legitime ale societăţii şi ale acţionarilor.
2. Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, astfel investit prin sentinţa comercială nr. 8948 din 9 iunie 2009 a admis în parte acţiunea reclamantei, a constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. nr. 67 din 28 august 2008 şi a dispus menţionarea anulării în Registrul Comerţului; a respins ca nefondat capătul de cerere privind radierea din registrul comerţului a menţiunilor efectuate în baza Hotărârii nr. 67/2008.
Tribunalul a analizat respectarea dispoziţiilor art. 238 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 incidente în cauză, societatea pârâtă fiind o societate tranzacţionată pe piaţa de capital şi a reţinut că data identificării acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii A.G.A. nu a fost stabilită în cuprinsul acestei hotărâri de adunarea generală extraordinară ci a fost stabilită prin convocatorul adunării.
Motivul de nulitate privind încălcarea dispoziţiilor speciale referitoare la privatizarea societăţilor comerciale în sensul că nu au fost supuse controlului acţionarilor prin intermediul adunării generale clauzele contractului de asociere în participaţiune nu a fost reţinut în condiţiile în care potrivit înscrisurilor depuse asocierea în participaţiune cu SC P.M. S.A a fost aprobată de Adunarea Generală prin Hotărârea nr. 44 din 27 august 2007, hotărâre care deşi a fost contestată în instanţă prin Decizia nr. 6511 din 22 mai 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins acţiunea în anulare promovată împotriva acestei hotărâri A.G.A.
Nu a fost reţinut nici motivul de nulitate întemeiat pe încălcarea art. 1361 din LSC deoarece contractul de asociere în participaţiune a fost încheiat în urma unei proceduri a selecţiei de oferte, iar cotele de participare au fost stabilite în urma unui raport de evaluarea efectuat de expert.
3. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta la data de 7 decembrie 2009, iar reclamanta a formulat o cerere de aderare la apelul pârâtei solicitând modificarea sentinţei în sensul admiterii şi a motivelor de nulitate vizând încălcarea art. 15 din Legea nr. 137/2002 şi art. 1361 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 565 din 17 decembrie 2009 a admis apelul declarat de pârâtă a schimbat în tot sentinţa în sensul că a respins acţiunea; apelul declarat de reclamantă a fost respins ca nefondat.
Instanţa de apel a apreciat că modalitatea în care a fost stabilită data de înregistrare, prin convocator ca fiind data de 12 septembrie 2008, raportat la atitudinea acţionarilor din A.G.A. din 28 august 2008 nu determină nulitatea absolută a acestei hotărâri cu atât mai mult cu cât dispoziţia invocată nu ocroteşte ordinea publică ci un interes particular, ori reclamanta nu poate invoca o vătămare a drepturilor sale, de vreme ce nu a obiectat asupra modalităţii stabilirii acestei date, deşi a fost prezentă la şedinţa A.G.E.A. din 28 august 2008.
Instanţa reţine că poziţia reclamantei în A.G.E.A. de la 28 august 2008 s-a rezumat în a vota împotriva tuturor punctelor de pe ordinea de zi, conform procurii speciale, motivat de faptul că nu a avut în timp legal şi util, documentele necesare pentru a da mandat cu opinie fundamentată.
Prin urmare nici reclamanta nu a votat împotriva stabilirii datei de identificare a acţionarilor ca fiind data de 12 septembrie 2008, nu a obiectat şi nu a cerut să se consemneze poziţia sa.
În ce privesc celelalte motive de nulitate, ce vizează punctul 31 pe ordinea de zi, adică aprobarea ratificării contractului de asociere în participaţiune nr. 3057 din 15 octombrie 2007, încheiat între SC B.T.T. SA şi SC P.M. SA, având ca obiect exploatarea în comun a Complexului H.F., instanţa de apel reţine că aceste motive au fost corect respinse de instanţa de fond, pentru următoarele considerente:
Nu a fost reţinută încălcarea art. 15 din Legea nr. 137/2002 pe motivul arătat de reclamantă, că lipseşte aprobarea adunării generale a acţionarilor [art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002].
Prin Hotărârea A.G.A. nr. 44 din 27 august 2007 s-a aprobat încheierea unui contract de asociere în participaţiune având ca obiect activul „H.F." aflat în patrimoniul societăţii, printr-un proces de selecţie de oferte, transparent, competitiv.
Prin aceeaşi hotărâre A.G.A. s-au stabilit condiţiile asocierii, respectiv: A - Condiţii ce se vor îndeplini anterior demarării procedurilor de selecţie şi B - Aspecte ce se vor include în caietul de sarcini şi/sau, după caz, în anunţul publicitar (filele 33-34 dosar fond).
Dispoziţiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 137/2002 au fost respectate în sensul că s-a cerut acordul A.G.A. cu privire la asocierea în participaţiune, acord care s-a dat de adunarea generală din 27 august 2007.
În opinia instanţei nu are relevanţă asupra respectării dispoziţiei invocate, faptul că hotărârea A.G.A. nr. 44 din 27 august 2007 a fost iniţial anulată de Tribunalul Bucureşti prin sentinţa nr. 6511 din 22 mai 2008 (fila 42 dosar fond), de vreme ce această sentinţă a fost reformată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială, prin Decizia nr. 454 din 4 noiembrie 2008 ce a fost menţinută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Aşa fiind instanţa apreciază că nu s-a ocolit controlul acţionarilor asupra contractului de asociere încheiat, de vreme ce, pe de o parte s-a aprobat prin Hotărârea A.G.A. din 27 august 2007 încheierea contractului, printr-un proces de selecţie stabilindu-se atât condiţiile necesar a se îndeplini anterior demarării procedurilor de secţie cât şi aspectele ce se vor include în caietul de sarcini/anunţul publicitar, iar pe de altă parte la punctul 31 din ordinea de zi a şedinţei A.G.E.A. din 28 august 2008 (atacată în prezenta cauză) s-a suspus aprobării ratificarea contractului de asociere în participaţiune, deoarece nimic nu+i oprea pe acţionari să nu ratifice contractul de asociere în măsura în care nu răspundea intereselor societăţii.
4. Recursul. Motivele de recurs.
Împotriva acestei decizii reclamanta S.I.F. TRANSILVANIA S.A. a declarat recurs la data de 26 februarie 2010 în termen legal, întemeiat pe ipoteza reglementată de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În argumentarea deciziei atacate recurenta a susţinut următoarele.
a) Decizia atacata a fost pronunţata aplicându-se greşit dispoziţiile legale referitoare la obligativitatea cuprinderii in textul hotărârii a unei date de înregistrare - art. 238 alin. (1) al Legii nr. 297/2004.
Conform dispoziţiilor legale, data de înregistrare este o data calendaristica propusa de Consiliul de Administraţie si aprobata/stabilita in cadrul Adunării Generale a acţionarilor, care serveşte la identificarea acţionarilor asupra cărora se vor răsfrânge hotărârile A.G.A.
Din analiza procesului-verbal de şedinţa (anexa 3 la cererea introductiva de instanţa) conduce la concluzia ca nu a fost adoptata nicio hotărâre privind aprobarea unei date de înregistrare. In atare situaţie, nu putem vorbi despre un act de decizie al adunării generale ci despre o data de înregistrare impusa de Consiliul de Administraţie.
Făcând o greşita aplicare a textului legal, instanţa de apel a considerat ca modalitatea in care a fost stabilita data de înregistrare nu determina nulitatea absoluta a hotărârii.
b) Instanţa de apel a făcut o greşita aplicare a art. 15 din Legea nr. 137/2004.
Potrivit art. 15 al Legii nr. 137/2002, privind accelerarea privatizării, asocierile in participaţiune pe structura unor active aparţinând societăţilor comerciale aflate in proces de privatizare, pot fi încheiate numai cu aprobarea adunării generale a acţionarilor.
Din interpretarea textului legal rezulta ca un eventual contract de asociere in participaţiune putea fi încheiat intre B.T.T. S.A si P.M. S.A doar cu aprobarea prealabila a adunării generale a acţionarilor.
Chiar in ipoteza in care prin hotărârea A.G.A. din 27 august 2007 s-a aprobat, in principiu asocierea in participaţiune, toate clauzele contractuale trebuiau supuse controlului acţionarilor prin intermediul adunării generale, control care nu s-a exercitat.
Efectul practic al eludării exercitării controlului de către acţionari s-a tradus in includerea in contract a unor clauze dezastruoase pentru SC B.T.T. SA Bucureşti. Astfel:
Raportul de evaluare al „Complexului H.F." întocmit de către SC R.C. SA, înscris depus de SC B.T.T. SA in probaţiune indica o valoarea a complexului F. de 18.787.450 de lei. Cu toate acestea, SC B.T.T. SA intra in asociere cu suma de 10.554.450 lei, cu mult sub valoarea evaluata, consecinţa directa fiind stabilirea unor cote in asociere disproporţionate fata de aportul adus.
Motivarea instanţei de apel referitoare la invocarea acestui motiv de nulitate direct in apel se cuvine a fi cenzurata, întrucât aceasta chestiune a fost supusa analizei instanţei de fond prin concluziile scrise depuse pentru termenul din 28 mai 2009. Invocarea doar la acel termen a acestui motiv a fost consecinţa faptului ca rapoartele de evaluare au fost depuse doar in fata instanţei de judecata, fără sa fie puse anterior la dispoziţia acţionarilor. Invocarea motivului a rezultat din dezbateri si din actele depuse la dosar de către intimata, societatea noastră neavând posibilitatea sa investească instanţa si cu soluţionarea acestui motiv.
- in contractul de asociere supus ratificării, nu exista nicio garantare a investiţiilor ce urmau a fi efectuate de către asociatul administrator, deşi aceasta clauza a fost stipulata expres in textul hotărârii A.G.A. nr. 44 din 27 august 2007.
c) instanţa de apel a făcut o greşita aplicare a art. 1361 al Legii nr. 31/1990.
Potrivit considerentelor, acest motiv de nulitate rezultat din încălcarea art. 1361 al Legii nr. 31/1990 a fost respins întrucât contractul de asociere s-a încheiat in urma unei proceduri a selecţiei de oferte, iar cotele de participare au fost stabilite in urma unui raport de evaluare efectuat de expert, si, in acesta situaţie, nu se poate retine încălcarea, de către acţionarul majoritar a vreunui interes legitim al societăţii sau al vreunui acţionar.
Aceste considerente vin in vădita contradicţie cu probatoriul administrat in cauza. Aşa cum s-a arătat la punctul anterior, efectul eludării controlului acţionarilor s-a tradus in includerea in contract a unor clauze vădit dezavantajoase pentru SC B.T.T. SA Bucureşti.
Pentru calculul cotei asocierii a fost utilizata valoarea de 10.554.450 lei si nu 18.787.450 de lei, valoarea rezultata din raportul de expertiza.
De asemenea, nu exista nicio garantare a investiţiilor ce urmau a fi efectuate de către asociatul administrator, deşi aceasta clauza a fost stipulata expres in textul hotărârii A.G.A. nr. 44 din 27 august 2007.
5. Asupra recursului .
Înalta Curte verificând în cadrul controlului de legalitate Decizia atacată, în raport de criticile formulate constată că recursul este nefondat pentru considerentele care urmează.
Câteva consideraţii prealabile.
Acţiunea în anularea hotărârilor adunărilor generale are caracterul unei acţiuni sociale care se exercită exclusiv în interesul societăţii şi al acţionarilor şi nu pentru valorificarea unui interes personal, hotărârea adunării generale integrându-se domeniului actelor juridice colective care dacă sunt adoptate în condiţiile legii şi ale actului constitutiv sunt opozabile şi acţionarilor care nu au fost prezenţi sau au votat împotrivă, ca o consecinţă a afirmării principiului voinţei majoritare.
În contextul legal statuat prin art. 132 -134 din Legea nr. 31/1990 republicată exercitarea acţiunii în anulare a hotărârilor adunărilor generale de către acţionarii care au luat parte la adunare şi au votat împotrivă trebuie să respecte cerinţele impuse de dispoziţiile legale sus menţionate atât sub aspectul încălcărilor invocate cât şi în ce priveşte modalitatea de consemnare în procesul verbal de şedinţă al votului împotrivă.
În alte cuvinte controlul exercitat asupra hotărârilor adunărilor generale pe calea acţiunii în anulare vizează legalitatea hotărârilor sub aspectul conformităţii lor cu legea şi dispoziţiile actului constitutiv şi nu oportunitatea măsurilor adoptate deoarece în ipoteza în care hotărârile au fost luate cu respectarea cerinţelor de convocare, de cvorum, de vot şi prezenţă şi a interesului social prin respectarea principiului voinţei majoritare, chestiunile de oportunitate scapă de controlului de legalitate pe calea acţiunii în anulare.
Din această perspectivă o primă constatare ce se impune este aceea că argumentele recurentei nu se convertesc în critici de nelegalitate de natură să conducă la concluzia încălcării dispoziţiilor legale incidente, având mai mult un caracter general fără nicio referire concretă la dezlegarea dată de instanţa de apel şi raţionamentul logico-juridic expus pe larg în considerentele hotărârii.
Cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 238 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, legea pieţii de capital, stabilirea datei de identificare a acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii din data de 28 august 2008, a fost menţionată expres în convocatorul publicat în M.Of. nr. 4013 din 22 iulie 2008, ca fiind data de 12 august 2008, înscriindu-se în dispoziţiile speciale derogatorii pentru societăţile tranzacţionate. În hotărârea adoptată la 28 august 2008 publicată în M.Of. nr. 249 din 14 ianuarie 2009, se menţionează expres că adunarea generală a acţionarilor a fost legal constituită prin prezenţa acţionarilor care reprezintă 98,57% din capitalul social, iar în procesul verbal al adunării există menţiunea verificării îndeplinirii formalităţilor cerute pentru ţinerea adunării în condiţii de legalitate. Prin urmare, nu există nici un element care să impună concluzia încălcării art. 238 alin. (1) din Legea pieţei de capital, stabilirea datei de identificare nu a făcut obiect de contestare din partea recurentei prezentă la adunare şi nici din partea celorlalţi acţionari, şi aceasta deoarece din punct de vedere calendaristic exigenţele art. 238 alin. (1) au fost pe deplin respectate, data de 12 septembrie 2008 ca dată de identificare, situându-se potrivit textului de lege cu cel puţin 10 zile ulterioare datei ţinerii adunării.
Cu privire la încălcarea art. 15 din Legea nr. 137/2002, încheierea contractului de asociere în participaţiune nr. 3057 din 15 octombrie 2007 a fost aprobată de hotărârea A.G.A nr. 44 din 27 august 2007, hotărâre ce a fost supusă controlului sub aspectul respectării dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 137/2002, potrivit deciziei nr. 454 din 4 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, decizie rămasă irevocabilă şi prin urmare recurenta nu mai poate repune în discuţie chestiunea deja tranşată pe acest aspect, respectiv legalitatea hotărârii adunării generale de a încheia contractul de asociere în participaţiune în discuţie.
Or argumentele recurentei converg în a demonstra că asocierea în participaţiune consimţită deja, încalcă prevederile legislaţiei specifice privatizării deoarece contractul încheiat constituie „o afacere nerentabilă pentru societate", ceea ce excede obiectului adunării generale atacate, în condiţiile în care adunarea generală din data de 27 august 2007 a consimţit la această formă de privatizare stabilind condiţiile asocierii respectiv condiţii ce urmau să fie îndeplinite anterior demarării procedurilor de selecţie şi condiţii cu privire la caietul de sarcini şi selecţia ofertelor.
Recurenta nu invocă nicio încălcare concretă a celor statuate prin Hotărârea nr. 44 de natură să impună concluzia nelegalităţii contractului de asociere confirmat de adunarea generală ce face obiectul prezentei cauze.
Cu alte cuvinte recurenta nu critică contractul de asociere din perspectiva încălcării condiţiilor stabilite de adunarea generală la data de 27 august 2007 ci critică însăşi hotărârea de asociere în participaţiune chestiune deja tranşată aşa cum s-a arătat în considerentele de mai sus.
Cu privire al exercitarea abuzivă şi cu rea credinţă a drepturilor conferite de pachetul de acţiuni deţinut de acţionarul majoritar A.V.A.S BUCUREŞTI în sensul art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, se impune a preciza că simpla poziţie dominantă nu generează abuz de drept ci numai nerespectarea cerinţelor pentru exercitarea dreptului subiectiv aspecte care nu sunt criticate.
Totodată Curtea subliniază că principiul enunţat în art. 1361 din LSC privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor acţionarilor a avut în vedere nu numai reprimarea abuzului de majoritate, dar în aceeaşi măsură şi înlăturarea abuzului acţionarilor minoritari care se opun în mod sistematic luării unor măsuri necesare gestiunii societăţii.
Abuzul de majoritate presupune recurgerea la fapte neloiale sau frauduloase cu consecinţa lezării drepturilor celorlalţi acţionari, ori din această perspectivă afirmaţiile recurentei cu privire la conduita acţionarului majoritar A.V.A.S., sunt generale iar faptul că acesta a apelat frecvent la instrumentul contractului de asociere în participaţiune, nu reprezintă în sine o atitudine frauduloasă în absenţa unor explicitări cu referire la cauza dedusă judecăţii.
Pe de altă parte instanţa nu se poate substitui voinţei acţionarilor în ceea ce priveşte gestiunea societăţii şi nici oportunităţii măsurilor pe care le aprobă dacă hotărârea a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor legale cu privire la convocare şi cvorum de prezenţă şi vot.
Aşa fiind, Înalta Curte constând că motivele de critică formulate de recurentă nu relevă aspecte de nelegalitate de natură să impună modificarea hotărârii atacate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.I.F. TRANSILVANIA SA BRAŞOV împotriva deciziei comerciale nr. 565 din data de 17 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 iulie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2586/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 265/2010. Comercial → |
|---|
