ICCJ. Decizia nr. 3761/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3761/2010
Dosar nr. 17/95/2009
Şedinţa publică de la 9 noiembrie 2010
Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:
Învestit, urmare a soluţionării regulatorului de competenţă, prin sentinţa nr. 15 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 552/54/2009 având ca obiect obligarea pârâtei, sub sancţiunea daunelor cominatorii de 500 lei pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligaţiei, să procedeze la dezmembrarea suprafeţei de 122 mp, din suprafaţa totală de 3.725,158 mp (3.638 mp din documentaţia cadastrală) cu nr. cadastral X din cartea funciară nr. X situat în Tg-Jiu, b-dul Ecaterina Teodoroiu, C.C. Păltiniş şi rectificarea cărţii funciare nr. Y al cărei titular este SC L. SA, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei, cu cheltuieli de judecată, stabilindu-se competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia comercială.
Tribunalul Gorj, secţia comercială, prin sentinţa comercială nr. 43 din 10 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 17/95/2009 a admis acţiunea formulată de reclamanta pârâtă SC M. SRL Târgu-Jiu, împotriva pârâtei reclamante SC L. SA Târgu-Jiu.
A obligat pârâta reclamantă SC L. SA să procedeze la dezmembrarea unei suprafeţe de 122 m.p. din suprafaţa totală de 3.725,158 m.p. nr. cadastral X din CF nr. X, situat în Târgu-Jiu, b-dul Ecaterina Teodoroiu, C.C. Păltiniş - sub sancţiunea daunelor cominatorii de 500 lei/ zi întârziere până la îndeplinirea obligaţiei.
A dispus rectificarea CF nr. Y al cărei titular este SC L. SA - în sensul radierii dreptului de proprietate al SC L. SA pentru suprafaţa de 122 m.p.
A respins cererea reconvenţională formulată de SC L. SA ca nefondată.
A obligat SC L. SA la cheltuieli de judecată - 1.723,15 lei reprezentând onorariu avocat şi onorariu expertiză.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Reclamanta SC M. SRL a dovedit dreptul său de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 122 mp situat în Târgu-Jiu, b-dul Ecaterina Teodoroiu, C.C. Păltiniş, prin contractul de vânzare-cumpărare din 20 noiembrie 1998 şi sentinţa civilă nr. 5862 din 19 septembrie 2007 Judecătoria Târgu-Jiu în Dosarul nr. 5273/318/2007.
Prin raportul de expertiză s-a tăcut dovada că acest teren se suprapune cu terenul din documentaţia cadastrală a pârâtei SC L. SA.
Cum prin sentinţa nr. 174 din 19 aprilie 2006 - definitivă şi irevocabilă s-a constatat nulitatea absolută parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X emis în baza H.G. nr. 834/1991 de Consiliul Judeţean Gorj pentru pârâta SC L. SA, pentru terenul de 122 mp, instanţa a reţinut că pârâta nu a făcut dovada asupra terenului intabulat în CF la nr. X a Municipiului Târgu-Jiu.
În cauză, s-a constatat că reclamanta este proprietara terenului de 122 mp în baza actelor menţionate, justificând un interes legitim în promovarea acţiunii în obligaţie de a face, aşa încât cererea a fost admisă în temeiul art. 1075 C. civ. şi pârâta obligată, sub sancţiunea daunelor cominatorii de 500 lei pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligaţiei, respectiv la dezmembrarea suprafeţei de 122 mp din suprafaţa totală de 3725, 158 mp din acte(3638 mp din documentaţia cadastrală) din numărul cadastral X, teren situat în municipiul Târgu-Jiu, B-dul Ecaterina Teodoroiu, C.C. Păltiniş.
În raport de dispoziţiile art. 17 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 33-36, art. 50-59 din Legea nr. 7/1996, instanţa a admis şi cel de-al doilea capăt de cerere şi a obligat pârâta la rectificarea cărţii funciare nr. X a cărui titulară este pârâta SC L. SA, în sensul radierii dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 122 mp cu elementele de identificare menţionate.
În ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de SC L. SA prin care se solicită obligarea reclamatei pârâte SC M. SRL la plata contravalorii terenului de 122 mp a fost apreciată ca neîntemeiată întrucât, deşi s-a eliberat acestei societăţi comerciale certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria X, ulterior acesta a fost anulat parţial prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Cum SC L. SA nu este proprietara terenului de 122 mp, pentru care solicită obligarea SC M. SRL la plata sumei de 90.000 lei, pretenţiile acesteia la plata contravalorii terenului au fost apreciate ca neîntemeiate, SC M. SRL dovedind dreptul său de proprietate atât cu hotărârea judecătorească nr. 5862/2007, cât şi cu sentinţa pronunţată în contradictoriu cu SC L. SA, în litigiul pentru constatarea nulităţii absolute parţiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, cu sentinţa nr. 54 din 21 martie 2005 şi contractul din 20 noiembrie 1998.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC L. SA, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea apelului, pârâta a invocat excepţia prematuri taţii acţiunii reclamantei şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, în argumentarea cărora susţine că prima instanţă în mod greşit a apreciat că reclamanta SC M. SRL a făcut dovada dreptului său de proprietate cu privire la terenul în suprafaţă de 122 m.p. cu înscrisul sub semnătură privată constând în contractul de vânzare - cumpărare nr. X din 20 noiembrie 1998 şi cu sentinţa civilă nr. 5862 din 19 septembrie 2007 Judecătoria Târgu-Jiu în Dosarul nr. 5273/318/2007 pronunţată în contradictoriu cu SC L.F. SA Târgu-Jiu (radiată în anul 2004, care nu-i este opozabilă).
Apelanta a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, având în vedere că aceasta nu deţine un titlu care să dovedească calitatea de proprietar al terenului în suprafaţă de 122 m.p., iar prin Sentinţa nr. 174 din 19 aprilie 2006 a Tribunalului Gorj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în Dosarul nr. 210/C/2006 s-a constatat nulitatea absolută parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei, ceea ce nu îi conferă reclamantei un titlu valabil şi opozabil SC L. SA; pârâta a mai criticat soluţia tribunalului şi sub aspectul greşitei respingeri a cererii reconvenţionale întrucât societatea pârâtă era privatizată integral, fapt ce determina ca valoarea terenului în discuţie să se cuvină acţionarilor societăţii pârâte.
Prin decizia nr. 141 din 17 iunie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, a respins ca nefondat apelul pârâtei.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a apreciat că excepţia prematuri taţii acţiunii şi a inadmisibilităţii acţiunii reclamantei sunt neîntemeiate întrucât reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 122 m.p. şi prin sentinţa nr. 5862 din 19 septembrie 2007 a Judecătoriei Târgu-Jiu s-a constatat valabilitatea convenţiei de vânzare - cumpărare privind terenul în suprafaţă de 122 m.p. aferent spaţiului comercial cu destinaţia iniţială de „brutărie ” situat în Târgu-Jiu, b-dul Ecaterina Teodoroiu, C.C. Păltiniş, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 1341 din 20 noiembrie 1998 (vânzător SC L.F. SA Târgu-Jiu şi cumpărătoarea SC M. SRL Târgu-Jiu vizând spaţiul comercial din litigiu); în acest litigiu pârâta din prezenta cauză nu a fost parte în acest proces, însă s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantei în contradictoriu cu SC L.F. SA Târgu-Jiu, certificatul de atestare asupra terenului seria X, eliberat societăţii comerciale pârâte SC L. SA a fost anulat parţial la cererea SC L.F. SA Târgu-Jiu prin sentinţa nr. 70 din 21 martie 2005 a Tribunalului Gorj, în Dosarul nr. 163/C/2005 rămasă irevocabilă.
S-a apreciat că reclamanta a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra terenului, hotărârea în constatarea valabilităţii convenţiei de vânzare - cumpărare ţine loc de act autentic şi este constitutivă de drepturi, astfel că au fost înlăturate ca nefondate susţinerile apelantei pârâte sub acest aspect.
Instanţa de apel a înlăturat şi susţinerea apelantei cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, întrucât reclamanta în calitate de proprietar al terenului în discuţie poate cere rectificarea în Cartea Funciară în ipoteza în care menţiunile din aceasta nu corespunde cu situaţia juridică reală şi se impune dezlipirea parcelei de 122 m.p. şi radierea din cartea funciară a imobilului SC L. SA.
Referitor la criticile formulate de apelanta pârâtă privind soluţia de respingere a cererii reconvenţionale, instanţa de apel a apreciat că sunt neîntemeiate, deoarece terenul nu se află în patrimoniul societăţii pârâte, aceasta neputând pretinde contravaloarea terenului în vederea distribuirii proporţionale a acesteia către acţionari.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, pârâta a declarat recurs invocând următoarele motive:
- excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj având în vedere obiectul cauzei dedus judecăţii format din două capete de cerere, primul vizând o acţiune în prestaţie tabulară - reclamanta solicitând obligarea pârâtei să dezmembreze suprafaţa de 122 mp. din suprafaţa totală de 3.725,18 m.p. proprietatea pârâtei întemeiată pe dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 - iar cel de-al doilea capăt de cerere privind radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 122 mp., este o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996
Faţă de corecta calificare a acţiunii, văzând şi dispoziţiile Legii nr. 7/1996 devin aplicabile prevederile art. 1 pct. 1 C. proc. civ., Judecătoria Târgu-Jiu fiind competentă faţă de valoarea imobilului stabilit la valoarea de 41.000 RON; prin urmare, competenţa de soluţionare în fond a cauzei în raport de considerentele expuse este Judecătoria Târgu-Jiu, aşa încât solicită admiterea excepţiei necompetenţei materiale, casarea ambelor hotărâri şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare în fond la Judecătoria Târgu-Jiu.
- prin cel de - al doilea motiv de recurs recurenta solicită să se admită excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei întrucât cele două înscrisuri nu fac dovada dreptului de proprietate al reclamantei, pe care le enumeră: contractul de vânzare - cumpărare nr. x/1998 şi sentinţa civilă nr. 5862/2007 pronunţată în cadrul unei alte acţiuni în care pârâta nu a fost parte în proces, motiv pentru care solicită admiterea recursului, cu consecinţa modificării hotărârii recurate, în sensul admiterii apelului şi schimbării hotărârii primei instanţe în sensul respingerii acţiunii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă. In cadrul acestui motiv de recurs recurenta susţine, în esenţă, că instanţa de apel este în eroare cu privire la hotărârea prin care s-a constatat nulitatea parţială a titlului de proprietate al reclamantei, în argumentarea căreia arată că numai sentinţa nr. 74 din 19 aprilie 2006 a Tribunalului Gorj, secţia comercială, în Dosarul nr. 210/C/2006 s-a dispus constatarea nulităţii parţiale a certificatului de atestare a dreptului reclamantei de proprietate, sentinţă rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 1637 din 12 octombrie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, în Dosarul nr. 9550/54/2006, litigiu soluţionat în materia contenciosului administrativ, ceea ce înseamnă, în opinia recurentei, că data constatării nulităţii titlului său de proprietate este la 12 octombrie 2006; în raport de cele anterior menţionate, recurenta susţine că această dată este anterioară, nu ulterioară momentului dobândirii dreptului de proprietate prin hotărâre judecătorească, respectiv data constatării nulităţii titlului de proprietate al reclamantei - 12 octombrie 2006 - şi data înregistrării la Judecătoria Târgu-Jiu a acţiunii privind pronunţarea unei hotărâri care să ţină locul contractului de vânzare cumpărare a actului sub semnătură privată - promisiunea de vânzare - cumpărare în anul 2007, este evident, susţine recurenta, nu operează opozabilitatea sentinţei nr. 5862/2007 faţă de recurentă. In continuare susţine critici privind nulitatea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al reclamantei, respingerea acţiunii în constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. x/1998, pe care le dezvoltă, pe larg, reproşând instanţei de apel că în mod greşit a constatat că sentinţa nr. 5862/2007 are efect constitutiv de drept de proprietate.
- al treilea motiv de recurs se referă la excepţia prematurităţii acţiunii, din perspectiva celor două capete de cerere, recurenta solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii şi apelului declarat de recurentă împotriva sentinţei tribunalului cu consecinţa schimbării în tot, respectiv de respingerea a acţiunii reclamantei ca prematur introdusă din perspectiva corectei calificări a capetelor de cerere: acţiunea în prestaţie tabulară şi acţiunea în rectificare tabulară.
- cel de - al patrulea motiv de recurs se referă la respingerea acţiunii reclamantei reiterând pe fondul cauzei criticilor formulate anterior, mai puţin primul motiv de recurs, pe care le dezvoltă pe larg, solicitând respingerea acţiunii reclamantei.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat să se respingă ca tardiv introdus şi ca inadmisibil primul motiv de recurs având în vedere că prin regulator de competenţă s-a stabilit că acţiunea promovată de reclamantă ca fiind obligaţia de a face are natură comercială, motiv pentru care, competent să soluţioneze pricina în primă instanţă este tribunalul şi nu judecătoria, excepţii pe care intimata nu le-a mai susţinut, fapt pentru care nu vor mai fi examinate.
Recursul este fondat având în vedere următoarele considerente:
Înalta Curte apreciază ca întemeiat motivul de recurs care se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., cu privire la necompetenţa materială a Tribunalului Gorj faţă de valoarea obiectului pricinii.
Este adevărat că prin sentinţa nr. 15 din 5 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, în Dosarul nr. 552/54/2009, s-a stabilit competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantă în favoarea Tribunalului Gorj, secţia comercială, dar obiectul regulatorului de competenţă l-a constituit stabilirea naturii litigiului: comercial sau civil, în raport de incidenţa Legii nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară şi capetele de cerere formulate de reclamantă.
Prin chiar regulatorul de competenţă s-a stabilit că din cele două capete de cerere ale acţiunii promovate de reclamant, capătul de cerere privind dezmembrarea suprafeţei de 122 m constituie în cauză cererea principală care dă natura comercială a cauzei, cel de-al doilea capăt al acţiunii privind rectificarea cărţii funciare, constituind un capăt de cerere secundar.
Cum valoarea obiectului capătului de cerere principal este mai mică de pragul valoric de 100.000 lei, competenţa materială în raport de dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. coroborat cu art. 17 C. proc. civ. aparţine judecătoriei.
Prin urmare se va admite recursul sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., se var casa ambele hotărâri şi se va trimite cauza spre competentă soluţionare la Judecătoria Târgu Jiu.
Celelalte motive de recurs evocate vor fi avute în vedere de prima instanţă la soluţionarea cauzei conform art. 215 alin. (3) C. proc. civ.
Faţă de soluţia dată asupra recursului, constată ca fiind caducă cererea de suspendare a executării hotărârii atacate.
Având în vedere cererea recurentei de restituire a cuantumului cauţiunii stabilit prin încheierea de şedinţa din camera de consiliu de la 12 octombrie 2010 pentru soluţionarea cererii de suspendare, Înalta Curte urmează, în temeiul art. 723 alin. (3) C. proc. civ., vă dispun restituirea cuantumul cauţiunii în sumă de 2000 lei, achitată cu recipisa de consemnare din 20 octombrie 2010 emisă de C.B. - Sucursala Târgu-Jiu, aflată în registrul de valori al instanţei la poziţia 61/2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de petenta - pârâtă SC L. SA Târgu-Jiu împotriva deciziei nr. 141 din 17 iunie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Casează decizia recurată şi sentinţa nr. 23 din 10 februarie 2010 a Tribunalului Gorj, secţia comercială, şi trimite cauza pentru competentă soluţionare la Judecătoria Târgu-Jiu.
Dispune restituirea cauţiunii în sumă de 2.000 lei achitată cu recipisa din 20 octombrie 2010 eliberată C.B. - Unitatea Târgu-Jiu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3739/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3769/2010. Comercial → |
|---|
