ICCJ. Decizia nr. 3914/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3914/2010
Dosar nr. 606/35/2010
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2010
Prin cererea de revizuire înregistrată la 27 mai 2010 pe rolul Curţii de Apel Oradea revizuenţii M.V. şi SC W.L.I. SRL Oradea au solicitat, în baza art. 322 pct. 7 C. proc. civ., anularea Deciziei civile nr. 54 din 25 mai 2010 a Curţii de Apel Oradea, pronunţată în Dosarul nr. 6358/111/2008, precum şi suspendarea acestei hotărâri, până Ia soluţionarea cererii de revizuire.
Hotărârile judecătoreşti în legătură cu care se susţine că sunt potrivnice, pronunţate în una şi aceeaşi pricină şi între aceleaşi părţi sunt decizia nr. 122 din 16 decembrie 2008 şi respectiv decizia civilă nr. 54 din 25 mai 2010 a Curţii de Apel Oradea.
În dezvoltarea motivelor de revizuire se arată că cele două hotărâri s-au dat în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, contrarietatea există între dispozitivele celor două hotărâri, respectiv prin Decizia nr. 122 din 16 decembrie 2008 s-a confirmat soluţia de anulare a contractului de cesiune de acţiuni ale SC R.D. SA, iar prin Decizia nr. 54 din 25 mai 2010 s-a infirmat soluţia de anulare a contractului de cesiune, în mod nelegal, deoarece constatările instanţei din primul dosar, potrivit cărora încheierea contractului de cesiune tară aprobarea adunării generale a acţionarilor constituie motiv de nulitate absolută şi contractul astfel încheiat are o cauză ilicită, nu puteau fi contrazise prin hotărârea judecătorească ulterioară.
Revizuenţii arată că, împrejurarea potrivit căreia în primul litigiu intimatul M.I. a avut calitatea de reclamant, iar în al doilea de pârât, precum şi faptul că este vorba despre două contracte diferite este nerelevantă, de vreme ce, problema de drept dedusă judecăţii a fost aceeaşi.
Prin încheierea nr. 63 din 15 iunie 2010 a Curţii de Apel Oradea s-a declinat competenţa materială de soluţionare a cererii de suspendare a executării deciziei nr. 54 din 25 mai 2010 în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar prin Decizia nr. 67 din 29 iunie 2010 s-a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei supreme şi în ceea ce priveşte cererea de revizuire, potrivit art. 323 alin. (2) C. proc. civ.
Prin întâmpinarea înregistrată la 01 noiembrie 2010 (f. 17-27), intimatul M.I. a solicitat respingerea cererii de revizuire.
Analizând cererea de revizuire, prin prisma motivelor invocate, în raport de prevederile legale incidente se vor reţine următoarele:
1. În Dosarul nr. 3380/111/2007 având ca obiect nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare din 19 iunie 2007, prin care M.V. a cumpărat un număr de 65.715 acţiuni de la SC W.L.I. SRL Oradea, Tribunalul Bihor a pronunţat sentinţa nr. 72/ COM din 8 februarie 2008, prin care a admis acţiunea formulată de reclamanţii M.I. şi SC W.L.I. SRL, împotriva pârâţilor M.V. şi SC R.D. SA.
Soluţia a fost menţinută de Curtea de Apel Oradea care, prin decizia nr. 122 din 16 decembrie 2008 a respins apelurile formulate de pârâţii M.V. şi SC R.D. SA, ca lipsite de interes.
2. În Dosarul nr. 6358/111/2008, la cererea reclamanţilor M.V. şi SC W.L.I. SRL, prin sentinţa nr. 860 din 2 decembrie 2009, Tribunalul Bihor a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni din 29 februarie 2008, prin care pârâtul M.I. a cumpărat de la SC W.L.I. SRL un număr de 65.715 acţiuni.
Prin decizia nr. 54 din 25 mai 2010, în esenţă, Curtea de Apel Oradea a admis însă apelul pârâtului M.I., schimbând sentinţa nr. 860/2009 apelată, şi în consecinţă a respins acţiunea precizată.
Potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Ipoteza textului vizează situaţia în care, prin pronunţarea celei de a doua hotărâri sunt încălcate dispoziţiile legale care consacră puterea de lucru judecat, astfel că, examinarea îndeplinirii condiţiilor cerute de acest caz de revizuire trebuie să se raporteze la tripla identitate - de obiect, părţi şi cauză - care să caracterizeze cea din urmă hotărâre judecătorească, în raport de aceleaşi elemente, care însă privesc prima hotărâre.
Astfel, din examinarea hotărârilor pronunţate în cele două cauze, aparent identice, reiese că părţile din primul proces nu se regăsesc în totalitate în cel de-al doilea litigiu, în care SC R.D. SA nu apare, ele având totodată calităţi inversate.
Cât priveşte obiectul litigiilor, acesta este constituit din două contracte de cesiune diferite, unul încheiat la 19 iunie 2007 între M.V. şi SC W.L.I. SRL, iar celălalt fiind încheiat la data de 29 februarie 2008, între M.I. şi aceeaşi societate comercială.
În ceea ce priveşte fundamentul juridic al cererilor, acesta, chiar dacă este similar, este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri.
Prin urmare, în baza acestor considerente, constatând că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., urmează a se respinge cererea de revizuire.
De asemenea, faţă de soluţionarea cererii, constată că cererea de suspendare formulată în temeiul art. 325 C. proc. civ. a rămas tară obiect, lipsind interesul procesual de a mai fi susţinută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 54/C/2010.
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii M.V. şi SC W.L.I. SRL Oradea împotriva Deciziei nr. 54/C/2010 din 25 mai 2010, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 16 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3903/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3918/2010. Comercial → |
|---|
