ICCJ. Decizia nr. 399/2010. Comercial. Acţiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 399/2010
Dosar nr. 5620/30/2007
Şedinţa publică de la 4 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea ce a format obiectul Dosarului nr. 5620/30/2007 al Tribunalului Timiş, reclamanta S.C.F. Timiş, Timişoara a chemat în judecată pe pârâtele SC I.P.P.P.A.P. SA Timişoara şi U.J.C.C. Timiş, Timişoara în contradictoriu cu care a solicitat:
- să se constate dreptul reclamantei de acţionar al SC I.P.P.P.A.P. SA, cu un procent de 14,82 din capitalul social;
- să se radieze din evidenţele O.R.C. calitatea de acţionar a pârâtei SC I.P.P.P.A.P. SA;
- să se constate nulitatea hotărârii SC I.P.P.P.A.P. SA privind majorarea capitalului social.
Prin sentinţa civilă nr. 53 din 25 ianuarie 2008, Tribunalul Timiş a respins acţiunea reclamantei şi a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei U.J.C.C. Timiş.
La pronunţarea hotărârii de mai sus, instanţa de fond a reţinut că prin înscrisurile depuse la dosar s-a confirmat calitatea de acţionar al U.J.C.C. la SC I.P.P.P.A.P. SA, calitate pe care reclamanta a cunoscut-o şi a acceptat-o. S-a mai reţinut de asemenea că întrucât reclamanta nu avea calitatea de acţionar la această societate, nu avea prin urmare nici vocaţia de a participa la adunările generale ale SC I.P.P.P.A.P. SA.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, a fost respins de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 121 din 10 iunie 2008 pronunţată în Dosarul nr. 5620/30/2007.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că prin Hotărârea din 29 martie 2005 a A.G.E. a membrilor asociaţi ai F.T.C.C. Timiş - F.C., această federaţie s-a reorganizat în U.J.C.C. .Timiş şi în S.C.F. Timiş, reclamantei revenindu-i activele şi pasivul rămase la data de 30 aprilie 2005, conform balanţei de verificarea contabilă.
S-a mai reţinut totodată că prin efectul reorganizării SC F.C. SA, pârâta U.J.C.C. Timiş a dobândit dreptul de proprietate asupra unui număr de 8.020 de acţiuni la SC I.P.P.P.A.P. SA şi că în mod just, prin hotărârea sa, tribunalul a precizat că înscrisurile depuse la dosar au confirmat calitatea de acţionar al U.J.C.C. Timiş la societatea menţionată mai sus, iar această realitate i-a fost cunoscută reclamantei.
La data de 7 august 2008, reclamanta S.C.F. Timiş a declarat recurs împotriva deciziei din apel.
Au fost invocate în drept prevederile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., Legea nr. 31/1990 republicată şi Decretul nr. 31/1954.
În motivarea recursului său reclamanta a formulat următoarele critici:
- decizia recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, ca urmare a interpretării greşite a actelor şi ca urmare a reţinerii greşite a situaţiei de fapt şi de drept;
- instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că recurenta are calitatea de acţionar al pârâtei SC I.P.P.P.A.P. SA şi prin urmare succesoare de plin drept în calitate de acţionar al acestei pârâte;
- s-a reţinut greşit că în identificarea pârâtei U.J.C.C. Timiş, înfiinţată la data de 29 august 2005, ca fiind una şi aceeaşi persoană juridică cu recurenta care anterior anului 2005 a avut de asemenea tot denumirea de U.J.C.C. Timiş;
- nu s-a reţinut că între S.C.F. Timiş şi U.J.C.C. Timiş nu există un act juridic valid care să consfinţească transmisiunea dreptului de proprietate asupra celor 8.020 acţiuni în discuţie.
Recursul reclamantei este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 304 C. proc. civ., casarea sau modificarea unei hotărâri poate fi cerută pentru motive de nelegalitate în situaţiile concrete menţionate la pct. 1 - 9 din acest articol.
Recurenta a invocat în susţinerea recursului său motivele de nelegalitate reglementate la punctele 7, 8 şi 9 ale art. 304 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor, recurenta a enunţat situaţiile în care se poate cere modificarea hotărârii recurate, în susţinerea acestora însă, nu a indicat în ce constă nelegalitatea care să se circumscrie prevederilor din legea procedurală menţionate mai sus.
Hotărârea recurată a fost criticată pentru motive ţinând de netemeinicia acesteia, situaţie care nu poate conduce la modificarea respectivei hotărâri.
Analizând recursul reclamantei şi din perspectiva prevederilor art. 3041 C. proc. civ. nu se constată existenţa altor aspecte de natură a conduce la casarea sau modificarea hotărârii din apel.
Cum în cauză nu se identifică nici motive de ordine publică de natura celor prevăzute la art. 306 (2) C. proc. civ., urmează ca în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul reclamantei să fie respins.
Întrucât în prezenta cauză, reclamanta este partea care a căzut în pretenţii, în baza prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată de 3.591 lei ocazionate în recurs pârâtei U.J.C.C. Timiş şi de 5.000 lei ocazionate în recurs pârâtei SC I.P.P.A.P. SA Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C.F. Timiş, Timişoara împotriva Deciziei nr. 121 din 10 iunie 2008 a Curţii de Apel Timişoara ,secţia comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta reclamantă la plata sumei de 3.591 lei cheltuieli de judecată către intimata U.J.C.C. Timiş şi la plata sumei de 5.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC I.P.P.P.A. SA Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 4 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 395/2010. Comercial. Obligatia de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 401/2010. Comercial. Obligatia de a face.... → |
|---|
